Coaliția 52 bulversează secretomania guvernanților!
05.11.2013
COMUNICAT
Coaliția 52 bulversează secretomania guvernanților
Asistăm la o premieră în viața publică românească: prima acțiune de lobby a societății civile românești care se finalizează cu succes.
Printr-o campanie intens promovată de cei peste 400 de membri ai Coaliției 52 – coordonată de Academia de Advocacy – timp de aproape doi ani, s-a reușit modificarea Legii transparenței decizionale. Dacă până acum politicienii și înalții funcționari publici se ascundeau de opinia, de propunerile și cererile cetățenilor, evitând să implice societatea civilă în procesul de adoptare a diferitelor decizii și refuzând accesul la documente de interes public, de acum încolo aceștia nu vor mai putea să o facă. Legea Transparenței este mult mai clară și mai apropiată de spiritul transparenței decât la adoptarea sa inițială, în anul 2003. Modificările aduse vechii legi modernizează accesul cetățenilor, inclusiv al jurnaliștilor, la deciziile publice, mai ales că s-a introdus obligativitatea, inclusiv la nivel local și județean, ca studiile de impact și/sau fezabilitate să devina obligatorii ca documente publice anexe ale proiectului de act normativ propus. Decidenții nu vor mai putea deci acționa discreționar, numai pentru că așa e ordinul de la partid sau doresc să își satisfacă clientela politică.
Concret, Coaliția 52 a îmbunătățit transparența decizională în România prin:
1) extinderea perioadei de consultare publică la 30 de zile lucrătoare (nu calendaristice, cum se trăgea de timp până acum);
2) derularea procesului de consultare publică până la începerea dezbaterilor în cadrul autorităților publice, nu până la finalizarea lor);
3) publicarea modalității de colectare a recomandărilor de la cetățeni;
4) publicarea modalității de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării la cuvânt și orice alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice;
5) asigurarea unui real acces public, pe site și la sediu, la următoarele documente:
- a. minuta dezbaterii publice;
- b. recomandările scrise colectate;
- c. versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării;
- d. rapoartele de avizare;
- e. versiunea finală adoptată a actului normativ;
6) introducerea unui registru al opiniilor și propunerilor colectate, pentru ca acestea să rămână consemnate, iar decidenții să nu poată minți opinia publică asupra inexistenței lor;
7) specificarea concretă, de către cei interesați din societatea civilă, a articolelor la care fac referire în opiniile și propunerile elaborate;
8) introducerea, inclusiv la nivel local și județean, a studiilor de impact și/sau fezabilitate ca documente publice anexe proiectului de act normativ propus;
9) diferențierea ședinței publice (de regulă a Consiliilor Locale / Județene) de dezbaterea publică, dedicată întâlnirii cu cetățenii;
10) obligativitatea participării la dezbaterile publice cu cetățenii a inițiatorilor, experților și/sau specialiștilor implicați, din partea autorității publice care, de regulă, chiuleau de la astfel de evenimente.
Invităm pe toți cetățenii să supravegheze respectarea noilor prevederi legislative în privința transparenței potrivit Legii 52/2003, cu modificările și completările ulterioare, și să ne semnaleze orice abateri de la cadrul legal, pentru a putea interveni și elimina orice abuzuri, din partea oricărei autorități publice.
Cum a reușit Coaliția 52 sa modifice Legea 52/2003
Procesul de modificare a legii s-a derulat pe durata a două legislaturi în Parlamentul României și a trei Guverne. Aceste modificări au fost absolut necesare deoarece, în anul 2003, când a fost adoptată Legea 52/2003, deși ea a fost susținută și promovată de N.A.T.O. și U.E., politicienii români au lăsat portițe care nu permiteau o transparență absolut democratică la toate nivelurile decizionale. Legea a fost prea puțin înțeleasă și aplicată deopotrivă de politicieni ori funcționari, dar și de cetățeni, în lipsa unei reale informări asupra felului în care ei pot influenta decizia publică. În consecință, astăzi încă:
Ê Dialogul cu instituțiile publice este unul greoi, nu sunt respectate termenele prevăzute de lege, iar responsabilitatea este pasată în mod deliberat către angajatul nominalizat sa răspundă cererilor în baza Legii 52/2003, protejând astfel, adevăratul decident – primarul, președintele de Consiliu Județean sau ministrul;
Ê Este confirmată lipsa unei proceduri minimale de organizare a dezbaterilor, la nivelul instituțiilor publice, fapt care a generat mimarea procesului de consultare a societății civile.
Detalii și documente în acest sens găsiți la www.coalitia52.ro/monitorizari.
În România anului 2012, după o lungă perioadă de ”liniște”, au reînceput, în ciuda frigului de ianuarie, insistente proteste de stradă, care reclamau, la fel ca și acum, o nemulțumire generală profundă care, în cele din urmă, i-a determinat pe politicienii de toate culorile să re-reconsidere rolul dialogului în democrație.
,,Coaliția 52”, lansată în 27 ianuarie 2012, și care astăzi numără peste 400 de membri la nivel național, cetățeni și reprezentanți ai organizațiilor patronale, sindicale și ONG-uri din diferite domenii de activitate (www.coalitia52.ro/cine-suntem), a acționat pentru bulversarea secretomaniei guvernanților, militând pentru acces la informația de interes public și transparență, ca premise ce pot încuraja un rol activ al cetățenilor în blocarea politicilor care lezează interesele populației.
Demersul Coaliției 52 a urmărit îmbunătățirea transparenței și a dialogului cu decidenții, prin introducerea în Legea 52/2003: a) a sancțiunilor directe și imediate aplicabile conducătorilor autorităților publice pentru nerespectarea Legii 52/2003, b) a termenelor rezonabile de dialog și c) a unor reguli minimale unitare de dialog.
Acțiunile cheie ale campaniei de advocacy a Coaliției 52 de îmbunătățirea a transparenței decizionale în România au fost:
y 20 de conferințe de presă simultane în diverse orașe ale țării, în scopul sensibilizării opiniei publice și a cointeresării decidenților politici, în 9 februarie 2012;
y 20 de mese rotunde cu decidenți locali, județeni și naționali, în orașe importante ale țării, sub titlul ,,Respect și responsabilitate în dialog”, în 17, 24 februarie 2012;
y întâlniri cu toate grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților și cu reprezentanți ai Guvernului, în martie 2012.
Rezultatele imediate ale campaniei de advocacy inițiate au fost:
- susținerea campaniei de către 70 de parlamentari din legislatura 2008 – 2012;
- 17 deputați și senatori și-au asumat Propunerea Legislativă:
– deputați – PSD: Itu Cornel;
– deputați – PNL: Uioreanu Horea-Dorin;
– deputați – PD-L: Arion Viorel, Călian Petru, Ciobanu Gheorghe, Dugulescu Marius Cristinel, Gurzău Adrian, Movilă Petru, Prigoană Vasile-Silviu, Tabără Valeriu;
– deputați – Mino.: Buciuta Ştefan, Ignat Miron;
– deputați – neafiliaţi: Giurgiu Mircia;
– senatori – PSD: Cordoş Alexandru;
– senatori – PNL: Nicoară Marius Petre, Rădulescu Şerban;
– senatori – PD-L: Hărdău Mihail.
Au urmat activități de lobby ale reprezentanților Coaliției 52 atât în Parlamentul României, pe perioada legislaturii 2008 – 2012, dar mai ales a legislaturii actuale, cât și în Guvern.
Rezultatele imediate ale acțiunilor de lobby au fost:
- adresă de respingere din partea Guvernului (Ponta 1), în 15 iunie 2012;
- vot de respingere la Senat, în 17 septembrie 2012;
- aviz favorabil din partea Guvernului (Ponta 2), în 11 aprilie 2013;
- vot de adoptare în Camera Deputaților, cameră decizională, în 8 octombrie 2013;
- promulgarea de către președinte, în 30 octombrie 2013;
- trimiterea spre publicare în M.O. a Legii 281/2013 pentru modificarea și completarea Legii 52/2003, în 31 octombrie 2013.
Avem, așadar, o lege a transparenței îmbunătățită!
Noi credem că, prin forța coaliției pe care o reprezentăm, putem schimba obiceiuri greșite și atitudini ostile cetățenilor, pentru că știm și putem să folosim inteligent o Lege a Transparenței îmbunătățită.
Cu încredere în forța demersurilor participative de succes,
Radu NICOSEVICI, președinte
Pentru detalii puteți contacta secretariatul tehnic al Coaliției 52:
Academia de Advocacy
Tel: 0256.403840; Fax: 0256.403841; Email: office@advocacy.ro;
Timișoara, Bd. Republicii nr.9, 300159, Timiș, România.
Coaliţia 52 a apărut ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului între societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii 52.
AUDIERE PUBLICĂ VIRTUALĂ: Dialogul civic și social – oportunitate sau obstacol?
Motivația audierii publice
„Democrația este un sistem de guvernare prost, cel mai bun, însă, din câte a experimentat omenirea până acum”. Au trecut peste 60 de ani de când Winston Churchill a rostit această frază, devenită celebră[1], și încă nu s-a ajuns la un sistem de guvernare mai bun.
Șaizeci de ani în care societățile au evoluat, s-au nuanțat, s-au tehnologizat, astfel încât „vocile” care cer drept la opinie și acces la decizia publică au devenit tot mai multe, mai diverse și mai exigente. În aceste condiții, și reprezentarea acestora devine din ce în ce mai dificilă și, implicit, din ce în ce mai ușor de contestat.
Când „majoritatea” nu mai este monolitică, ci descrisă de nuanțe, mecanismele democrației participative sunt cele care pot furniza soluția pentru o bună guvernare.
Guvernarea cu și pentru cetățeni presupune dialog și parteneriat între alegători și aleși, între membrii societății și cei chemați să gestioneze funcționarea acesteia. În democrațiile consolidate, un atare parteneriat se bazează pe transparență și responsabilitate. Prin transparență, autoritățile deschid actul guvernării către public. Responsabilitatea cetățenilor este de a valorifica aceste oportunități și de a se implica în elaborarea politicilor publice și a legilor, reprezentându-și activ interesele. Prin urmare, un dialog civic și social real și eficient poate da substanță democrației participative, atunci când se desfășoară în imediata vecinătate a deciziei publice, care este și va rămâne apanajul clasei politice.
In România, toate instituțiile modelului democratic occidental au fost înființate.
Legea privind liberul acces la informațiile de interes public (Legea nr.544/2001, cu modificările și completările ulterioare) oferă șansa actorilor civici și sociali, precum și oricărui cetățean interesat, de a se documenta, de a afla informații cu caracter public referitoare la orice instituție publică, referitoare la aproape orice tip de informație cu caracter public (excepțiile sunt prevăzute de lege).
Legea privind transparența decizională în administrația publică (Legea nr.52/2003, cu modificările și completările ulterioare) oferă oportunitatea tuturor formelor structurate ale societății civile, precum și oricărui cetățean interesat de a se implica în procesul de luare a deciziei publice la nivelul administrației publice locale și centrale, respectiv la nivelul primăriei, consiliului local, consiliului județean, ministerelor, guvernului.
Legea dialogului social (Legea nr.62/2011) reglementează tot ceea ce înseamnă dialogul social în România. În principal, legiferează modul de reprezentare și structurare al partenerilor sociali și forurile instituționalizate de dialog a acestora cu decidenții publici. Este vorba de Consiliul Economic și Social, forul consultativ de pe lângă Guvernul și Parlamentul României, și comisiile de dialog social, foruri consultative pe lângă decidenții publici centrali și reprezentanții acestora în teritoriu, prin intermediul prefecturilor.
Regulamentele de organizare și funcționare ale celor două Camere ale Parlamentului României prevăd reguli și proceduri clare de implicare a părților interesate în procesul de luare a deciziei publice, respectiv în dezbaterile parlamentare, cu precădere de la nivelul comisiilor parlamentare de specialitate, dar și din plenul Camerelor Parlamentului României, Camera Deputaților și Senat.
Reglementările privind procedurile de elaborare a politicilor publice sunt cele menite să eficientizeze procesul de legiferare din România, prin crearea cadrului strategic de analiză și fundamentare a nevoilor de reglementare și, mai ales, prin crearea cadrului mult mai timpuriu și, implicit, mult mai eficient, al consultărilor publice pe probleme ce necesită reglementare.
În pofida acestui întreg cadru legislativ de facilitare a dialogului cu decidenții publici, implicarea actorilor civici și sociali nu are impactul așteptat în procesul de elaborare a politicilor publice și a reglementărilor.
Sectoarele structurate ale societății civile sunt încă rezervate față de factorii de decizie, în timp ce decidenții consideră, de multe ori, că actorii sociali nu aduc valoare adăugată în procesul de elaborare a politicilor publice și că toate întâlnirile consultative întârzie procesul decizional.
Există germeni și exemple de bună practică, dar acestea sunt puține în raport cu nevoia instituțiilor statului de a avea parteneri de dialog competenți.
Pentru a răspunde ritmului de elaborare a politicilor publice sectoriale potrivite etapei de reformă în care se găsește România, este necesară o revitalizare reală a dialogului. Mecanismele de dialog social sunt create în formă piramidală, de la comunitatea locală la nivelul național, tocmai pentru a surprinde cât se poate de acurat o politică publică racordată la necesitățile sectorului.
Un dialog social ineficient nu poate decât să altereze decizia publică.
În plus, instituțiile publice, oricât de competente ar fi, nu au resurse suficiente pentru a-și testa și verifica realismul propriilor propuneri. În consecință, prin mecanismele de dialog social este de așteptat ca actorii sociali să analizeze și să intervină cu corecții, noi abordări care în final să se concretizeze în politici publice acceptate de beneficiari ca fiind necesare, prioritare și cu impact în dezvoltarea durabilă. Soluțiile de aplicare trebuie să fie echilibrate, suple, stabile în timp și cu costuri minime de aplicare.
În acest sens, toți actorii civici și sociali au în misiunea lor, conform actelor constitutive proprii, reprezentarea și promovarea intereselor membrilor și/sau ale beneficiarilor lor. Această componentă le oferă șansa, dar le incumbă și datoria morală de a participa cu expertiza lor organizațională la decizia publică.
Dintr-o altă perspectivă, prin intrarea României în UE, atât instituțiile statului, cât și reprezentanții actorilor sociali la nivel național sunt solicitați să intervină în formularea de opinii pentru soluționarea problemelor europene. Pentru a avea o intervenție competentă, aceștia trebuie să primească rapid și clar, opinii din teritoriu ale celor pe care îi reprezintă. Lipsa cunoștințelor, a exercițiului de a formula opinii tematice, a procesării acestora într-un format corespunzător așteptărilor obstrucționează intervențiile reprezentanților noștri în forurile europene. În consecință, se diminuează puterea de negociere și influențare a României prin canalele la care are acces în raport cu alte țări.
În acest context, Academia de Advocacy, în calitate de inițiator al audierii publice ,,Dialogul civic și social – oportunitate sau obstacol într-o societate în plină criză economică și morală?”, propune tuturor celor interesați să contribuie, prin idei și soluții argumentate, la identificarea căilor de eficientizare a dialogului civic și social din România, prin formularea de răspunsuri întrebărilor:
u Care sunt principalele obstacole ale unui dialog civic și social real în România?
u Care este valoarea aportului fiecărui partener de dialog (patronat, sindicat, asociație, fundație, cameră de comerț) în sprijinul unei decizii publice juste și stabile?
u Cum apreciați că va fi afectat dialogul civic și social din România prin adoptarea unei legi a lobby-ului? Ce efecte pozitive și negative întrevedeți?
Opiniile colectate prin procedura de audierea publică se vor sintetiza într-un raport care va fi prezentat public în conferinţă de presă, va fi transmis tuturor celor care au participat, va fi postat pe site pentru publicul larg și va fi trimis decidenților politici cu atribuții de decizie în domeniu.
Pentru formularea unei opinii scrise documentate este asigurată o minimă bibliografie, îndrumar de formulare a opiniei, procedura de audiere publică, formular de înscriere și participare la www.advocacy.ro.
Comisia de Iniţiere a Audierii Publice
Radu NICOSEVICI, președinte Academia de Advocacy, Timișoara
Corina DRAGOMIRESCU, vicepreședinte Academia de Advocacy, Timișoara
[1] Declarația lui Winston Churchill, în cadrul unei dezbateri parlamentare, din 11 noiembrie 1947, http://hansard.millbanksystems.com/commons/1947/nov/11/parliament-bill#S5CV0444P0_19471111_HOC_292
Pentru mai multe detalii: http://advocacy.ro/node/5350/subpage/5351#vitrine
Chemarea la acțiune
În pofida unui întreg cadru legislativ existent în România de facilitare a dialogului cu decidenții, implicarea actorilor civici și sociali nu are impactul așteptat în procesul de elaborare a reglementărilor. Sectoarele structurate ale societății civile sunt încă rezervate față de factorii de decizie, în timp ce decidenții consideră, de multe ori, că actorii sociali nu aduc valoare adăugată, iar întâlnirile consultative întârzie procesul decizional.
Există germeni și exemple de bună practică, dar acestea sunt puține în raport cu nevoia instituțiilor statului de a avea parteneri de dialog competenți. Astfel, un dialog social ineficient nu poate decât să altereze decizia publică.
Toți actorii civici și sociali au în misiunea lor reprezentarea intereselor membrilor și/sau ale beneficiarilor lor. Această componentă le oferă șansa, dar le incumbă și datoria morală de a participa la decizia publică.
În acest context, Academia de Advocacy, în calitate de inițiator al audierii publice virtuale ,,Dialogul civic și social – oportunitate sau obstacol într-o societate în plină criză economică și morală?”, propune tuturor celor interesați să contribuie, prin idei și soluții argumentate, la identificarea căilor de eficientizare a dialogului civic și social din România, prin formularea de răspunsuri întrebărilor:
- Care sunt principalele obstacole ale unui dialog civic și social real în România?
- Care este valoarea aportului fiecărui partener de dialog (patronat, sindicat, asociație, fundație, cameră de comerț) în sprijinul unei decizii publice juste și stabile?
- Cum apreciați că va fi afectat dialogul civic și social din România prin adoptarea unei legi a lobby-ului? Ce efecte pozitive și negative întrevedeți?
Opiniile scrise pot fi transmise, până cel târziu în data de 15 iunie 2013, la www.advocacy.ro.
Audierea publică virtuală va avea loc în data de 31 mai 2013, începând cu ora 11:00, în următoarele locații din țară: Cluj, Constanța, Iași, Timișoara, Tîrgu Mureș, București.
Opiniile scrise colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza într-un raport – sinteză, de către Comisia de Experți a audierii publice, formată din prof. univ. dr. Raluca DIMITRIU, Academia de Studii Economice, Departamentul Drept, Bucureşti, dr. Cătălin Corneliu GHINĂRARU, secretar științific, Institutul Național pentru Cercetare Științifică a Muncii și Protecției Sociale, București și Despina PASCAL, expert audieri publice, Academia de Advocacy, Timișoara. Raportul sinteză va fi făcut public, în conferinţă de presă și va fi transmis tuturor celor interesați de audierea publică, la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea, va fi adus la cunoștința opiniei publice prin intermediul presei și prin afișarea la www.advocacy.ro și www.implicat.info, unde va putea fi consultat alături de toate celelalte materiale specifice audierii publice. Pentru transmiterea opiniei scrise vă rugăm:
1. să consultați MOTIVAȚIA și ÎNDRUMARUL de elaborare a depoziției la www.advocacy.ro;
2. să vă înscrieți accesând butonul ÎNSCRIE-TE din pagina principală a www.advocacy.ro;
3. să completați toate datele din FORMULARUL DE ÎNSCRIERE și să inserați / atașați conținutul opiniei dvs. în câmpul dedicat acesteia din formularul de înscriere, în format doc/pdf.
Pentru documentarea opiniei pe site mai regăsiți: bibliografia selectivă a tematicii, procedura de audiere publică, regulamentul evenimentului și agenda.
Persoane de contact:
Iulia ȚUȚUIANU, Academia de Advocacy – 0722256179, iulia.tutuianu@advocacy.ro;
Nicoleta TUDOR, Academia de Advocacy – 0745937045, nicoleta.tudor@advocacy.ro.
Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,
Comisia de Iniţiere a Audierii Publice
Radu NICOSEVICI, Președinte Academia de Advocacy, Timișoara
Corina DRAGOMIRESCU, Vicepreședinte Academia de Advocacy, Timișoara
Depoziţia Comunităţii de Advocacy la audierea publică cu tema „Tineri versatili,o necesitate pentru cerințele imprevizibile din piața muncii?”
„Din punct de vedere al costurilor economice, scumpă nu este persoana bine educată, ci cea insuficient educată, care părăseşte şcoala cu o formaţie şubredă sub aspect moral, intelectual sau estetic.” (George Văideanu, 1988)
La nivel european, criza de sistem a învăţământului a scos în evidenţă nevoia modificării paradigmei educaţionale, în scopul de a permite învăţarea şi orientarea individului de-a lungul întregii vieţi. Perceperea schimbării este indispensabilă procesului schimbării, dar nu şi suficientă. Descentralizarea învăţământului din România reprezintă o perioadă de criză şi o provocare totodată pentru teoria şi practica educaţiei. Elevii, studentii, părintii si personalul din sistemul de învăţământ au nevoie să fie ajutati să înţeleagă că actuala structură organizatorică necesită adaptarea la noile cerinţe pe care le presupune tranziţia către o societate a cunoaşterii . Şcoala devine şi ea o „organizaţie care învaţă. ” (Bogathy Z., Manual de psihologia muncii şi organizaţională, ed. Polirom, Iaşi, 2004, p.115)
În acest timp al postmodernităţii, caracterizat printr-o dinamică de o mare complexitate şi o lume fragmentată, formarea si dezvoltarea resurselor umane constituie un factor esenţial şi în procesul de implementare a schimbărilor din sistemul de învăţământ. Pentru înţelegerea perioadelor de criză şi a procesului de schimbare ca răspuns la problematica lumii contemporane, subscriem următoarelor paradigme ale postmodernităţii în educaţie şi formare profesională:
1. Paradigma existenţial-umanistă (C. Rogers şi A. Maslow) care centrează educaţia pe nevoile actuale ale tinerei generaţii şi a devenit în toată lumea o prioritate a sistemelor de învăţământ, pentru cresterea adaptabilităţii tinerilor la cerinţele pieţei muncii şi a posibilităţilor acestora de a juca un rol activ în societate. Este un răspuns la societatea modernă şi are drept scop pregătirea tinerilor si adulţilor în domenii de interes precum tehnologia informaţiei, limbile străine, educaţia economică şi antreprenorială, educaţia pentru o cetăţenie democratică, educaţia pentru sănătate, management si leadership. Este o dimensiune specială a învăţării pe parcursul întregii vieţi (life long learning) şi o mişcare socială pentru a-i ajuta pe cetăţeni in general si pe tineri in special să-şi înţeleagă locul lor în societate, făcându-i capabili să se adapteze cerinţelor acestui secol, solicitărilor lumii contemporane, să devină mai echilibraţi, mai eficienţi.
2. Paradigma complexităţii (E. Morin, Introduction à la pensée complexe, éditions du Seuil, Paris, 1990) de tip dialogic (ordine/ dezordine/ organizare) şi translogic, care permite trecerea de la complexitate, care este antagonistă şi complementară totodată, la hipercomplexitate. In opinia lui Edgar Morin, transdisciplinarul prezintă riscul de a fi indisciplinat, iar complexitatea mai mult o sfidare, decât un răspuns, deoarece scapă atât holismului cât şi reducţionismului. Perspectiva transdisciplinară susţinută de Edgar Morin o întâlnim şi la experţii români şi rezultă din „întâlnirea extremelor” (academician Solomon Marcus, Paradigme universale si Intâlnirea extremelor, ed. Paralela 45, Piteşti, 2005) a căror punere în relaţie este posibilă prin mediere.
3. Paradigma medierii născută din domenii şi practici diverse (psihologie, sociologie, învăţământ, pedagogie, drept, politică, consultanţă, creativitate, rezolvarea de probleme, echitate şi deontologie etc) pentru o înţelegere mai bogată şi mai nuanţată a lumii şi a comportament uman. (Solomon Marcus, Op. cit., 2005, p.7).
4. Paradigma sociodidactică (conf. univ. dr. Carmen Bulzan, Sociologie si Psihologie organizaţională şi managerială, Editura Universitaria, Craiova, 2008) introduce în componentele paradigmei educaţionale, enunţuri, metode, modele de educaţie socială şi forme de activitate didactică ce se derulează în alte contexte decât cele formale. Este o paradigmă a educaţiei non-formale centrată pe relaţionare, comunicare şi interacţiune socială.
În contextul socio-cultural și politic din România și în acord cu recomandările Uniunii Europene, modelul sociodidacticii arată cum anume poate fi pusă în practică o nouă paradigmă a educației sociale în societatea cunoaşterii, prin facilitarea networking-ului și parteneriatelor stabilite între diferiții actori sociali, ca răspuns la transformările socio-politice din lume. Parteneriatul de coeducaţie este o rezultantă a negocierii didacticilor speciale a actorilor sociali in câmpul educational, pentru ca educaţia să fie mai mult o preluare de putere („empowerment”) decât o îndoctrinare.
Includem aici spre exemplificare:
- parteneriatele (şcoală-familie-comunitate locală, şcoală-instituţii sociale, şcoală-muzeu, etc.);
- proiectele educaţionale care deschid învăţarea spre educaţie culturală şi interculturală;
- activităţiile de voluntariat
În contextul crizei de sistem a învăţământului românesc, dezvoltarea resurselor umane nu mai reprezintă un lux, ci o necesitate, fiecare persoană fiind pusă în situaţia de a se educa în permanenţă, nu numai pentru a-şi actualiza competenţele profesionale, ci pentru a fi instrumentată să facă faţă solicitărilor şi schimbărilor economice, politice, sociale, culturale, informaţionale. Din această perspectivă, relaţia dintre inovaţie şi leadership in educatie este posibilă datorită medierii, care desparte şi uneşte totodată, prin păstrarea valorilor fundamentale, în scopul dezvoltării sociale durabile. Astfel, în leadershipul educaţional, medierea integrativă reprezintă un instrument care produce schimbări în ordinea lucrurilor, în vederea obţinerii de rezultate foarte bune în managementul tranziţiei spre societatea cunoaşterii prin dezvoltarea la tineri a atitudinilor active (concentrare, autocunoaştere, comunicare, proiectare în viitor), a competenţelor cognitive (clasificare, organizare, planificare) si a competenţelor sociale (inteligenţă emoţională, empatie, toleranţă, leadership) care favorizează învăţarea, înţelegerea şi stabilirea legăturilor dintre cunoştinţe, evenimente, generaţii, membrii unei comunităţi şi comunităţile vecine. Astfel, diferenţele de reprezentare, de opinie şi de comportament între generatii au, în ciuda potenţialului lor conflictogen, un rol foarte important, deoarece stimulează implicarea, creativitatea, inovaţia, optimizarea profesională şi permit dezvoltarea socială durabilă prin păstrarea valorilor fundamentale atemporale. O mai bună înţelegere a diversităţilor culturale contribuie la educaţia în spiritul toleranţei, aprecierii şi respectului reciproc, valori importante pentru construirea unui dialog intercultural.
Afirmându-se ca un imperativ social major, medierea integrativă fundamentează dimensiunea individuală şi pe cea colectivă a cetăţeniei noastre (Bernard Lamizet, La médiation culturelle, L’Harmattan, Paris, 1999). Importanţa medierii integrative în educaţie şi, în special, în pedagogie, reuşeste să depăşească aparenta dicotomie a medierii, care desparte şi (re) stabileşte legăturile totodată, validând schimbarea pe care o provoacă la fiecare din părţile aflate în conflict, care reuşesc astfel să dea o altă dimensiune sursei conflictului şi să-şi regăsească echilibrul. (Annie Cardinet, Ecole et médiations, éditeur Erès, Franţa, 2000). Trăit de fiecare persoană în parte, procesul intern de schimbare se realizează printr-o mediere intrapersonală ce vizează dezvoltarea personală şi transmiterea culturală, făcând astfel posibilă trecerea de la dimensiunea individuală la cea colectivă.
Creativitatea, comunicarea, inovaţia, medierea şi leadership-ul sunt competenţe cheie în câmpul socio-educativ, cu rol în dezvoltarea gândirii şi stimularea progresului personal, profesional, social şi economic. Cu cât personalitatea formatorilor si mentorilor este mai puternică şi mai armonios conturată, cu atât forţa de influenţă formativă asupra personalităţii tinerilor este mai mare. (Constantin, Stoica Ana, Creativitatea pentru elevi şi studenţi, ed. Institutul European, Iaşi, 2004)
Pregătirea profesională a cadrelor didactice presupune în primul rând o înţelegere a nevoii de schimbare de către managerii instituţiilor de învăţământ, pentru a putea fi astfel receptivă la schimbările care au loc în societate şi întotdeauna subordonată unor nevoi sociale mai largi. Dezvoltarea potenţialului creator al tinerilor în general şi al managerilor în special a devenit o prioritate în toate domeniile de activitate, atât în plan ştiinţific cât şi aplicativ, pentru a putea conduce schimbările în organizaţii (Armenia Androniceanu, Managementul schimbărilor, ed. ALL, Bucureşti, 1998).
In al doilea rând, parteneriatele şcoală-familie-comunitate au la bază ideea că profesorii, elevii, părinţii şi ceilalţi membri ai comunităţii sunt parteneri în educaţie. Dacă în trecut aceste parteneriate erau activităţi cu caracter opţional şi ţineau mai mult de domeniul relaţiilor publice, în prezent ele au un rol esenţial în procesul de educaţie a tinerilor, deoarece îi ajută să-şi dezvolte competenţe şi abilităţi sociale încă din primii ani ai copilăriei, pregătindu-i să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă şi în carieră.
Un studiu recent, Parteneriate şcoală-familie-comunitate, aparţinând autorilor Mircea A. şi Millea, V. (ed. Institutul European, Iaşi, 2005), precizează că participarea socială la educaţie reprezintă o prioritate la nivel european, ajungându-se la crearea Asociaţiei Europene a Părinţilor, în scopul promovării active a părinţilor la deciziile europene ce îi afectează. Studiul prezintă perspectivele teoretice care, încă de la sfârşitul anilor 1970, indică influenţa simultană a familiei, şcolii şi comunităţii în creşterea şi dezvoltarea copiilor: paradigma reţelei sociale (Barnes, 1972; Leinhart, 1977), conceptul de capital social al lui J. Coleman (1987) şi teoria intersectării sferelor de influenţă a lui J. Epstein (1990). Principalele avantaje ale parteneriatelor dintre şcoli, familii şi comunităţi sunt:
- Perfecţionează abilităţile elevilor;
- Îmbunătăţesc programele de studiu şi climatul şcolar;
- Ajută profesorii în munca lor;
- Îmbunătăţesc abilităţile educaţionale ale părinţilor;
- Dezvoltă abilităţile de lideri ale elevilor, părinţilor si cadrelor didactice;
- Conectează familiile cu membrii şcolii şi ai comunităţii;
- Stimulează serviciul comunităţii în folosul şcolilor;
- Creează un mediu mai sigur în şcoli.
In contextual actual al şcolii, noi roluri s-au conturat pentru profesor:
- Tutore de rezilienţă (Boris Cyrulnik, Murmurul fantomelor, ed. Curtea veche, Bucureşti 2003) pentru copiii orfani, cu dificultăţi de învăţare, copiii care sunt victime ale violenţei domestice sau cei ai căror părinţi pleacă la muncă în ţările din Uniunea Europeana, lăsându-i în grija unor rude sau apropiaţi, ale căror control şi influenţă asupra copiilor sunt superficiale, cu efecte directe asupra conduitei şi situaţiei şcolare. Rolul formator al profesorului este completat de cel de relaţionare pentru a ajuta aceşti copii să facă faţă problemelor emoţionale sau interpersonale cu care se confruntă în procesul adaptării la exigenţele şcolii.
- Mediator al învăţării (IE sau programul lui Feurstein de îmbogăţire experimentală) prin favorizarea apariţiei motivaţiei intrinseci pentru sarcină şi sprijinul acordat elevilor în conştientizarea dificultăţilor pe care le au în învăţare. Profesorul caută împreună cu elevul calea prin care fiecare dificultate poate fi depaşită.
- Lider formal al clasei, având ca atribuţii principale conducerea activităţii didactice şi influenţa, context ce permite asimilarea managementul învăţării în şcoala cu noţiunea de leadership. Ca orice lider, profesorul are un statut formal şi unul informal în clasă şi un anumit stil de conducere.
- Model de rol social pentru elevii care văd în profesor genul de fiinţă umană şi socială la care aspiră ei înşişi să devină. (Fontana, 1994).
Rolurile şi funcţiile profesorului aduc în discuţie problema aptitudinii şi competenţei pedagogice, ambele asociate cu noţiunea de eficienţă sau, mai precis, de eficacitate profesională.
Specialiştii apreciază că „noile educaţii” reprezintă cel mai pertinent şi cel mai util răspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane (apărarea păcii, salvarea mediului, promovarea unei noi ordini economice etc.) Aceste imperative se regăsesc sub formă de recomandări şi rezoluţii adoptate de ONU, UNESCO, de diferite guverne şi organizaţii guvernamentale. A apărut, de asemenea, o întreagă literatură pedagogică consacrată lor. Răspunsurile sistemelor educative şi ale responsabililor educaţiei la aceste imperative sunt contradictorii. Cei optimişti cred în puterea educaţiei şi în capacitatea ei de a contribui cu resursele specifice la construcţia viitorului, iar scepticii consideră că şcoala s-ar afla în declin, că sistemele educative nu au şi nu pot avea un rol important în pregătirea lumii de mâine, în consolidarea unui viitor mai bun: „Într-o perspectivă mai largă ne putem aştepta însă la transformări şi în domeniul învăţământului. Se va învăţa mai mult decât acum în afara clasei şi mai puţin în clasă. În ciuda opoziţiei sindicatelor, durata studiilor obligatorii se va scurta. În locul unei rigide segregări de vârstă, tinerii şi vârstnicii se vor amesteca. Învăţământul se va întrepătrunde şi împleti mai strâns cu munca şi se va repartiza mai echilibrat pe parcursul vieţii individului” (Alvin Toffler, 1983).
Educaţia nu poate rezolva singură totalitatea problemelor lumii contemporane, dar nu se poate concepe nici soluţionarea temeinică şi durabilă a problemelor actuale fără contribuţia sistemelor educative. In acest context, educaţia rǎmâne factorul strategic al dezvoltării de perspectivă. Începând cu a doua jumătate a secolului XX, graniţele dintre producerea de valori teoretice şi producerea de valori materiale se estompează pe măsura valorificării economice a ideilor. Perspectiva globală nu ar fi posibilă fără o permanentă structurare şi restructurare a informaţiilor, transpunerea logicii ştiinţei în logica pedagogică, producţia de cunoştinţe, idei, atitudini tehnico-ştiinţifice, dar şi de cercetători capabili să producă la rândul lor „ştiinţa” care să fie încorporată în tehnici noi de producţie a bunurilor şi a forţei de muncă corespunzătoare cerinţelor industriei şi vieţii economico-sociale actuale.
Cercetările întreprinse de experţii în evoluţia companiilor excelente durabile (vezi Collins, J., Excelenţa in afaceri si Afaceri clădite să dureze, ed. Curtea Veche, Bucureşti
2006) detronează miturile din lumea managementului şi leadership-ului şi demonstrează că progresul şi inovaţia sunt realizate de către oameni disciplinaţi, flexibili, creativi şi vizionari, prin două procese – cheie:
1. Un proces creativ de inventare a unor mecanisme, procese şi strategii noi, care să permită alinierea prin păstrarea valorilor fundamentale ale organizaţiei şi stimularea progresului;
2. Un proces analitic pentru descoperirea şi înlăturarea nealinierilor care împiedică progresul, asemenea celulelor canceroase care trebuie eliminate înainte de a se extinde în tot corpul.
Astfel, managementul vizionar şi durabil în secolul XXI reprezintă:
- O alternativă la managementul practicat în mod obişnuit;
- O inovaţie în privinţa ideii de management prin adoptarea dinamicii yin si yang de conservare a valorilor şi scopurilor esenţiale şi stimularea progresului;
- Copiază evoluţia speciilor bine adaptate, care incearcă multe lucruri şi păstrează doar pe cele care functionează, pentru a avea şanse să se dezvolte într-un mediu aflat în continuă schimbare;
- O inovaţie bazată pe cercetare ştiinţifică ce are ca scop conservarea şi îmbunătaţirea calităţii vieţii, prin obţinerea unui profit în beneficiul umanităţii.
Organizaţia viitorului are următoarele caracteristici:
- O organizaţie cu viziune, mai inteligentă, mai umană, mai conştientă;
- O organizaţie care depinde de sisteme şi nu de oameni;
- Oamenii sunt cel mai important activ: oameni disciplinaţi, responsabili, de caracter, cu atitudine pozitivă şi motivaţie intrinsecă;
- Cultura „hibridă” (John Kotter şi James Heskett, 1992) – manageri formaţi în interiorul organizaţiei, dar care reuşesc să inducă o schimbare culturală, fără să piardă valorile fundamentale ale organizaţiei;
- Atingerea breşei este rezultatul unui proces liniştit şi deliberat de înţelegere a ceea ce trebuie făcut, prin înaintarea într-o direcţie consecventă, o perioadă de timp îndelungată;
- Timpul este cel mai important avantaj: transformările majore sunt mai evidente dupa ce s-au petrecut decat la momentul respectiv ;
- Este călăuzită de sentimentul unei misiuni care transcende câştigul financiar.
Liderii organizaţiilor vizionare şi durabile sunt lideri transformativi la 360º:
- Sunt conştienţi de pasiunea şi potenţialul lor, încât ştiu să se autoconducă şi nu îşi fac griji de poziţia în care se află ;
- Realizează impactul pe care-l au asupra oamenilor din jurul lor;
- Au putere de influenţă la toate nivelurile organizaţiei pentru că ştiu că leadership-ul înseamnă mai mult dispoziţie decat poziţie;
- Au o strategie cu privire la oamenii şi procesele din jurul lor;
- Işi asumă responsabilitatea pentru deciziile luate şi stiu să ducă lucrurile la bun sfârşit;
- Işi manifestă competenţa prin expertiza pasivă (ştiu ce trebuie sa facă şi cum să facă, iar când nu ştiu pot să-şi dea singuri seama ce şi cum trebuie făcut) şi expertiza activă (abilitatea care transformă expertiza pasivă în acţiune şi se manifestă sub forma proceselor şi sistemelor).
- Invaţă oamenii din organizaţie să-şi depăşească limitele şi să participe la dezvoltarea organizaţiei;
- Găsesc metode creative pentru a face lucrurile să funcţioneze;
- Au capacitatea de a face alegeri de valoare, de a-şi reinventa viaţa şi rolul pe care-l joacă în organizaţie;
- Sunt convinşi că viaţa lor are un sens şi munca pe care o depun are o valoare şi este importantă;
- Stiu să stabilească un echilibru între cele trei roluri pe care le joacă zilnic: şef, manager, tehnician;
- Creează standarde pe baza cărora se evaluează;
- Ştiu să delege sarcinile şi înţeleg că nu pot controla totul;
- Văd dincolo de propriile avantaje şi se adaptează uşor la schimbare.
O strategie poate fi considerată eficientă dacă:
- Îi învaţă pe angajati ce să facă, ce se aşteaptă de la ei;
- Încurajează sau menţine comportamentele dezirabile ale angajatilor;
- Dezvoltă o relaţie bazată pe încredere şi nu pe frică între angajator/patron şi angajat;
- Creşte stima de sine a angajatilor şi simţul răspunderii.
Procesul educativ de construire a respectului de sine şi afirmare cu încredere a personalităţii este înţeles ca un proces de ridicare progresivă pe treptele conştiinţei, un factor de mediere în provocarea pentru desprinderea de dependenţă şi dobândirea autonomiei şi independenţei intelectuale, emoţionale, financiare, spirituale. Trezirea conştiinţei este o etapă necesară a procesului de schimbare pentru progresul personal şi al organizaţiei, dar nu şi suficientă. Obţinerea performanţei şi atingerea excelenţei în orice domeniu de activitate presupune acţiune focalizată şi refocalizarea atenţiei în mod dirijat, deoarece numai prin procesul de „învăţare acţională” persoana descoperă cum poate „să răspundă eficient schimbărilor” (Bogathy Z coord., 2004, p.127 – 128). Este un antrenament pe teren, o experienţă care se dobândeşte în timp, prin acţiune susţinută de entuziasmul rezultat din respectul de sine superior şi încrederea în sine, o voinţă disciplinată şi direcţionată spre scopuri contributive, care să aducă mai multă valoare, atât în comunitate, cât şi în propria viaţă.
Managementul intuitiv (Meryem Le Saget, Managerul intuitiv, ed. Economică, Bucureşti, 1999) şi receptiv (M. Carroll, Liderul receptiv, Pro Editură şi Tipografie, Bucureşti, 2008), inovaţia şi inteligenţa emoţională în leadership (D. Goleman, Inteligenţa emoţională în leadership, ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2007) se bazează pe un element fundamental al comportamentului uman şi anume abilitatea de a fi flexibil pentru a putea redefini misiunea organizaţiei (Carmen Constantinescu, Particularităti ale tehnologiei informatiei pentru managementul strategic, Editura Economica, Bucuresti, 2000) şi pentru a putea transcende teorii şi ideologii de dezvoltare.
COMUNITATEA DE ADVOCACY
Specialişti in activitatea de lobby,
Cătălin GAMAN Virginia – Smărăndiţa BRAESCU Robert –Ionut CHIRIAC
AUDIERE PUBLICĂ – EDUCAŢIE:”Tineri versatili, o necesitate pentru cerințele imprevizibile din piața muncii?” IAŞI, 16 MAI 2013!
Tineri versatili,
o necesitate pentru cerințele imprevizibile din piața muncii?
– chemarea la acţiune –
Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu și creșterea ratei de frecventare a învățământului terțiar reprezintă obiective strategice de referință ale Strategiei Europa 2020 în domeniul educației. La nivelul anului 2010, rata medie a UE de părăsire timpurie a școlii era de 14,1% (față de cel mult 10% ținta UE), iar 33,6% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani dețineau diplome în învățământul terțiar sau echivalent (față de cel puțin 40% ținta UE. Se apreciază că dacă tendințele actuale continuă, obiectivul strategiei Europa 2020 de reducere a ponderii persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani care au renunțat prematur la educație și formare nu va fi atins. Complementar, este apreciat potențialul de forță motrice a învățământului terțiar sau echivalent pentru generarea creșterii economice bazate pe cunoaștere și inovare a Europei.
Obiectivele strategice naționale ale României cu privire la sistemul de educație și formare pentru anul 2020 vizează atingerea următoarelor ținte: 11,3% rată de părăsire timpurie a școlii și 26,7% pondere a absolvenților de învățământ terțiar.
Data fiind complexitatea aspectelor ce trebuiesc abordate și corelate integrat pentru o reforma reală a educației și racordarea imediată a tinerilor pe piața muncii, prin prezenta audiere publică dorim să contribuim la clarificarea și identificarea de soluții privind următoarele întrebări ce își căută răspuns:
Ä In opinia Dumneavoastră, care sunt principalele măsuri necesare pentru creșterea adaptabilității tinerilor la cerințele pieței muncii?
Ä Care sunt abilitățile, deprinderile cheie care ar trebui dezvoltate tinerilor, complementar cunoștințelor și informațiilor dobândite pe diferite domenii, pentru o cât mai bună și stabilă inserție pe piața muncii?
Opiniile dvs. pot fi transmise, până cel târziu în data de 15 mai 2013, ora 18, la www.advocacy.ro.
Audierea publică va avea loc la Iași, în data de 16 mai 2013.
Opiniile colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza într-un raport – sinteză, de către Comisia de Experți a audierii publice. Raportul sinteză va fi făcut public, în conferinţă de presă și va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică, la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea, va fi adus la cunoștința opiniei publice prin intermediul presei și prin afișarea la www.advocacy.ro și www.implicat.info, unde va putea fi consultat alături de toate celelalte materiale specifice audierii publice.
Pentru transmiterea opiniei scrise și/sau participarea dvs. la acest eveniment vă rugăm:
1. să consultați MOTIVAȚIA și ÎNDRUMARUL de elaborare a depoziției la www.advocacy.ro;
2. să vă înscrieți accesând butonul ÎNSCRIE-TE din pagina principală a www.advocacy.ro;
3. să completați toate datele din FORMULARUL DE ÎNSCRIERE, optând pentru unul din modurile de participare la eveniment;
4. să inserați conținutul opiniei dvs. în câmpul dedicat acesteia din formularul de înscriere, respectiv să atașați depoziția / opinia dvs. în format doc/pdf.
Pentru documentarea opiniei pe site mai regăsiți: bibliografia selectivă a tematicii, procedura de audiere publică, regulamentul evenimentului și agenda.
Persoane de contact:
Iulia ȚUȚUIANU, Academia de Advocacy – 0722256179, iulia.tutuianu@advocacy.ro;
Nicoleta TUDOR, Academia de Advocacy – 0745937045, nicoleta.tudor@advocacy.ro.
Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,
Comisia de Iniţiere a Audierii Publice
– motivația audierii publice –
Cadrul european
Strategia Europa 2020 îşi propune să asigure o creştere economică inteligentă (prin investiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare), durabilă (prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de carbon şi o industrie competitivă), favorabilă incluziunii (prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe reducerea sărăciei). Pentru a măsura progresele realizate, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE, în domeniile: ocuparea forţei de muncă, cercetare şi dezvoltare, schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei, educaţie și lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. Acestea sunt transpuse în obiective naţionale pentru a reflecta circumstanţele fiecărui stat membru în parte.
Întrucât educația și formarea joacă un rol crucial în soluționarea multor provocări socio-economice, demografice, de mediu și tehnologice cu care se confruntă Europa și cetățenii săi în prezent și în anii ce vor urma, investiția eficientă în capitalul uman prin sisteme de educație și formare reprezintă o componentă esențială a strategiei Europei. 1
Obiectivele strategice europene convenite în domeniul sistemelor de educație și formare vizează: realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității, îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării, promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active, stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de educație și de formare.
Țintele europene de referință pentru monitorizarea gradului de realizare a obiectivelor în domeniul educației, pentru anul 2020, sunt:
1. asigurarea accesului la educație preșcolară a cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară;
2. reducerea la sub 15% a ponderii persoanelor cu vârsta de până la 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte;
3. reducerea la sub 10% a ratei abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare 2;
4. creșterea la cel puțin 40% a ponderii persoanelor de 30-34 de ani care frecventează învățământul terțiar 3;
5. atingerea unei medii de cel puțin 15% dintre adulți care participă la programe de învățare de-a lungul vieții 4;
6. participarea la programe de formare în străinătate a cel puțin 20% din absolvenții învățământului terțiar și a cel puțin 6% dintre cei cu vârste între 18-34 de ani care au absolvit o calificare a învățământului profesional tehnic;
7. atingerea unei ponderi de cel puțin 82% rată de ocupare a celor care au absolvit o formă de învățământ sau formare, în primii 3 ani de la anul absolvirii.
1 Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, (2009/C 119/02), 28 mai 2009, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:119:0002:0010:RO:PDF .
2 Procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani absolvenți doar ai învățământului secundar inferior sau ai unei forme de învățământ inferioare și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare.
3 Procentul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care a încheiat cu succes învățământul de nivel terțiar (nivelurile ISCED 5 și 6).
4 Procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta.
Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu și creșterea ratei de frecventare a învățământului terțiar reprezintă obiective strategice de referință ale Strategiei Europa 2020 în domeniul educației. O a 8-a țintă, referitoare la competențele de limbi străine, urmează a fi adoptată de către Consiliul UE, în primul semestru al anului 2013.
Conform Raportului comun al Consiliului UE și al Comisiei Europene privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, publicat în Jurnalul Oficial al UE, la 8 martie 2012, situația la nivelul Uniunii Europene se caracterizează prin șomaj crescut în rândul tinerilor, cu precădere în rândul celor care au părăsit de timpuriu școala, și creșterea ponderii tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrate în nicio formă de învățământ, nu lucrează sau nu urmează niciun curs de formare.
La nivelul anului 2010, rata medie a UE de părăsire timpurie a școlii era de 14,1% (față de max. 10% ținta UE), 33,6% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani dețineau diplome în învățământul terțiar sau echivalent (față de min. 40% ținta UE), iar dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani 9,1% participau la programe de învățare pe tot parcursul vieții (față de min.15% ținta UE).
În raport se apreciază că dacă tendințele actuale continuă, obiectivul strategiei Europa 2020 de reducere la sub 10% a ponderii persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani care au renunțat prematur la educație și formare nu va fi atins. Complementar, se apreciază potențialul de forță motrice a învățământului terțiar sau echivalent pentru generarea creșterii economice bazate pe cunoaștere și inovare a Europei.
Nu mai puțin important este, în acest context, procesul de învățare pe tot parcursul vieții, care este un proces continuu, ce poate viza nivele pornind de la învățământul preșcolar până la formările destinate pensionarilor. Șomerii tineri și adulții slab calificați sunt cei care trebuie, în mod deosebit, să fie capabili să se bazeze pe educație și formare pentru a avea șanse mai bune pe piața muncii.
Cadrul național
Conform Programului Național de Reformă al Guvernului României (2011 – 2013), analiza sistemului românesc de învăţământ relevă următoarele: 5
nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formăde educaţie a tinerilor de 15-24 de ani;
este prea puţin valorificată educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu;
este supraîncărcat curriculumul, rigiditatea sa ridicată, relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi piaţa muncii și oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe;
sistemul de învăţământ preuniversitar este centralizat și lipsit de transparenţă în privința finanţării;
mediul universitar se caracterizează printr-o diferenţere excesivă a specializăilor şi o dispersie a resurselor;
rata de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii este foarte redusă.
5 Programul Național de Reformă al Guvernului României (2011 – 2013), București, aprilie 2011, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf ;
În încercarea de a moderniza sistemul educaţional românesc, Guvernul României a adoptat Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, prin intermediul căreia sunt vizate:
— compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor;
— modernizarea şi decongestionarea curriculumului;
— reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor;
— asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem;
— asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate;
— revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic;
— reformarea politicilor în domeniul resursei umane;
— stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii;
— modernizarea managementului şi conducerii universităţilor;
— clasificarea universităţilor;
— asigurarea calităţii în învăţământul superior;
— finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar.
Obiectivele strategice naționale ale României cu privire la sistemul de educație și formare pentru anul 2020 vizează atingerea următoarelor ținte:
11,3% rată de părăsire timpurie a școlii (față de max. 10% ținta UE);
26,7% pondere a absolvenților de învățământ terțiar (față de min. 40% ținta UE).
În urma evaluărilor efectuate în prima parte a anului 2012, Consiliul UE a formulat concluzii și recomandări pentru România în vederea potențării șanselor de atingere a țintelor propuse.
,,Noua lege a învățământului introduce o serie de politici care, în timp, vor avea un impact pozitiv asupra prevenirii părăsirii timpurii a școlii. Cu toate acestea, nu există nicio strategie coerentă pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, iar datele existente nu sunt utilizate pentru a focaliza măsurile. Este necesar să se consolideze toate programele existente pentru a identifica măsurile prioritare care sunt bugetate în mod corespunzător și se bazează pe identificarea clară și monitorizarea grupurilor expuse riscului de părăsire timpurie a școlii.
Resursele din Fondul Social European au fost până în prezent utilizate insuficient. Bugetul pentru educație a scăzut considerabil în ultimii trei ani, devenind unul dintre cele mai mici din UE. România a introdus o reformă ambițoasă a educației la începutul anului 2012, pentru a cărei punere în aplicare sunt necesare eforturi susținute. Acest lucru, la rândul său, impune un buget mai mare pentru educație, fără a pune în pericol angajamentele asumate de România în contextul Pactului de stabilitate și creștere și al actualului program FMI/UE de asistență financiară preventivă.
România a introdus în 2012 o reformă ambițoasă a învățământului superior. Cu toate acestea, o provocare importantă rămâne atragerea de studenți din familiile cu venituri scăzute, în special din zonele rurale. În timp ce se îmbunătățește nivelul de educație, guvernul trebuie, de asemenea, să își continue eforturile pentru a îmbunătăți calitatea învățământului superior și a o armoniza cu nevoile pieții muncii.” 6
6 Comisia Europeană Document de lucru al serviciilor Comisiei ,,Evaluarea programului națonal de reformăpe 2012 ș a programului de convergențăale României”, care însoţşe documentul Recomandare a Consiliului privind Programul națonal de Reformăpe 2012 al României ș care include avizul Consiliului privind Programul de convergențăal României pentru perioada 2012-2015, COM(2012) 325 final, Bruxelles, 30 mai 2012, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/swd2012_romania_ro.pdf ;
Data fiind complexitatea aspectelor ce trebuiesc abordate și corelate integrat pentru o reforma reală a educației și racordarea imediată a tinerilor pe piața muncii, prin prezenta audiere publică dorim să contribuim la clarificarea și identificarea de soluții privind următoarele întrebări ce își caută răspuns:
În opinia Dumneavoastră care sunt principalele măsuri necesare pentru creșterea adaptabilității tinerilor la cerințele pieții muncii?
Care sunt abilitățile, deprinderile cheie care ar trebui dezvoltate tinerilor, complementar cunoștințelor și informațiilor dobândite pe diferite domenii, pentru o cât mai bună și stabilă inserție pe piața muncii?
Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,
Comisia de Iniţere a Audierii Publice,
Anexa:
Priorități ale CE pentru statele membre în combaterea șomajului în rândul tinerilor.
Notă:
Opiniile dvs. scrise pot fi transmise, până cel târziu în data de 16 mai 2013, prin înregistrarea la www.advocacy.ro.
Opiniile colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza, de căre Comisia de Experți a audierii publice, într-un raport – sinteză care va fi făcut public, într-o conferinţă de presă în cursul lunii iunie 2013. Raportul – sinteză va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea, va fi adus la cunoșința opiniei publice prin intermediul presei, precum și prin afișarea pe site-ul www.advocacy.ro, unde va putea fi consultat alături de toate celelalte materiale specifice audierii publice.
Pentru formularea opiniei este asigurată o bibliografie selectivă a tematicii educaţiei, procedura de audiere publică îndrumarul de formulare a opiniei scrise, specific procedurii de audiere publică precum și modul de înscriere şi participare, la adresa web: www.advocacy.ro.
Proiect: „ARTENER ACTIV Ş IMPLICAT- Dezvoltarea competenţelor profesionale specifice dialogului social şi implicării în procesul decizional ale liderilor şi personalului din cadrul organizaţilor societăţii civile şi ale partenerilor sociali din România”
–––––––––––––––––––––––––––––-
Academia de Advocacy Bd. Republicii nr.9, 300159 Timişara, Tel: 0356-431748, 0256-403840 Fax: 0356-431745, 0256-403841 office@advocacy.ro; http://www.advocacy.ro; http://www.implicat.info
Anexa la motivația audierii publice
Priorități ale CE pentru statele membre în combaterea șomajului în rândul tinerilor 7
1. Promovarea excelenței în învățământ profesional și tehnic (VET). Acțiunile-cheie cuprind elaborarea unor sisteme de VET în alternanță de înaltă calitate, în funcție de circumstanțale naționale, alinierea politicilor privind VET la strategiile de dezvoltare economică regionale/locale, și anume specializarea inteligentă introducerea permeabilității cu alte oferte educaționale, introducerea unor programe de calificare de scurtă durată de nivel terțiar (2 ani), care să vizeze domeniile identificate ca fiind caracterizate prin lipsă de personal calificat și potențial de creștere, precum TIC, asistență medicală, sectoarele ecologice, și consolidarea parteneriatelor locale, naționale și internațonale și a rețelelor între întreprinderi, în special IMM-uri și furnizorii de VET.
2. Îmbunătățirea rezultatelor grupurilor de elevi cu risc ridicat de părăsire timpurie a școlii și cu un nivel scăzut de competențe de bază. Acțiunile-cheie cuprind introducerea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, de înaltă calitate și accesibile, consolidarea învățării competențelor de bază precum competențele de citire și scriere, competențele numerice, competențele de bază de matematică și științe, depistarea precoce a persoanelor cu nivel scăzut de competențe de bază în toate fazele perioadei de școlarizare și acordarea de asistență personalizată precum și punerea în aplicare a unor strategii bazate pe elemente concrete privind reducerea nivelului de părăsire timpurie a școlii.
3. Consolidarea ofertei de competențe transversale care sporesc șansele de angajare, precum inițiativa antreprenorială competențele digitale și limbile străine. Acțiunile cheie cuprind adoptarea unor măsuri vizând introducerea competențelor transversale în toate programele de învățământ din primii ani de școlarizare până la învățământul superior, utilizând abordări pedagogice inovatoare și centrate pe student, și elaborarea unor instrumente de evaluare prin care nivelurile de competență pot fi estimate și evaluate în mod eficient. Toți tinerii ar trebui să beneficieze de cel puțin o experiență antreprenorială practică înainte de încheierea ciclului obligatoriu de învățământ.
4. Reducerea numărului de adulți slab calificați. Acțiuni-cheie sunt stabilirea obiectivelor și a strategiilor naționale, sporirea stimulentelor pentru formarea adulților de căre întreprinderi, validarea aptitudinilor și a competențelor dobândite în afara sistemului de educație formală și crearea unor puncte de acces (ghișe unice), care să cuprindă diferite servicii de învățare pe tot parcursul vieții precum validarea și orientarea profesională oferind cursanților servicii de învățare individuale adaptate.
5. Intensificarea utilizării învățării bazate pe TIC și a accesului la OER (Open Educational Resources) de înaltă calitate. Acțiuni-cheie sunt modernizarea infrastructurii TIC a școlilor, sprijinirea predării și a practicilor de evaluare bazate pe TIC, promovarea transparenței în privința drepturilor și obligațiilor utilizatorilor de conținut digital, instituirea unor mecanisme pentru validarea și recunoașerea aptitudinilor și a competențelor dobândite prin intermediul OER și sprijinirea instituțiilor de învățământ și formare profesională în demersul de adaptare a modelelor lor de afaceri la apariția OER.
6. Revizuirea și consolidarea profilului profesional al tuturor profesiilor didactice. Acțiunile-cheie sunt analizarea eficienței precum și a calității academice și pedagogice a educației inițiale a cadrelor didactice, introducerea unor sisteme coerente și dispunând de resurse adecvate pentru recrutarea, selecția, integrarea și dezvoltarea profesională a personalului didactic pe baza competențelor necesare clar definite pentru fiecare etapă a carierei de cadru didactic, precum și pentru sporirea competențelor digitale ale cadrelor didactice.
7 Comisia Europeană, Comunicare a CE către PE, Consiliul UE, CESE și Comitetul Regiunilor – ,,Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio – economice mai bune”, Strasbourg, 20 noiembrie 2012, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0669:FIN:RO:PDF .
Conferința regională “Forţa Argumentului, o şansă pentru un dialog public eficient“ Iași, 16 mai 2013
Academia de Advocacy are prilejul de a vă prezenta rezultatele obţinute, în urma unui efort susţinut de pregătire a reprezentanţilor societăţii civile şi a partenerilor sociali, în a se profesionaliza pentru dialogul cu decizia publică. De-a lungul a trei ani, aproximantiv 100 de lideri de organizaţii şi personal executiv din regiunea Nord-Est şi-au exersat abilităţile şi competenţele practice, în a interveni activ şi competent în procesul decizional, având drept ţintă, decizia optimă, argumentată.
Astfel, joi, 16 mai 2013, va avea loc conferinţa regională “Forţa Argumentului, o şansă pentru un dialog public eficient“ la Iași, în cadrul căreia vor fi prezentate cele mai notabile realizari ale participanţilor la program şi care pot, de acum, să fie sprijin competent în elaborarea viitoarelor proiectele de legi, în modificarea anumitor reglementări.
Vă anunțam cu bucurie și încredere că a luat ființă, în ultima lună a anului trecut, pentru a marca o istorie recentă în perspectiva accesării de finanțări, CORPUL PROFESIONIȘTILOR ÎN LOBBY.
Cu și mai mare bucurie și încredere necondiționată, vă anunțăm că, deși înființat din punct de vedere formal, prin înregistrarea actelor constitutive la Judecătoria Timișoara, în cursul lunii decembrie 2012, CORPUL PROFESIONIȘTILOR ÎN LOBBY va prinde viață și forță în aceste zile prin intermediul specialiștilor în lobby, în calitate de membri ai organizației.
Organizația va funcționa prin intermediul Sucursalelor Regionale de Lobby, conduse de liderii regionali, iar sub coordonarea lor, se vor înființa Birourile Județene de Lobby, aferente regiunii.
În acest sens, pentru regiunea NORD EST, întâlnirea va avea loc la IAȘI în data de 16 mai 2013, pentru exprimarea adeziunilor la CORP și îndeplinirea formalităților birocratice de înmânare a certificatelor de specialist în activitatea de lobby.
În aceeași zi, organizăm împreună evenimentul de relaționare a profesioniștilor în lobby cu politicienii, liderii formali și informali și mass media regiunii, eveniment destinat specialiștilor în lobby, cu titlul ,,Forța argumentului, o șansă pentru un dialog public eficient“. Dorim să organizăm împreună un eveniment de anvergură regională tocmai pentru a demonstra și consolida forța regională a retelei profesioniștilor în lobby din regiunea NORD EST. Contăm pe contribuția fiecăruia în a determina participarea la eveniment a liderilor politici, ai mediului de afaceri și ai mass media din toate județele regiunii.
În același registru, al exersării și consolidării competențelor noastre, dar și a vizibilizării și consolidaăii poziției rețelei comune, vă anunțăm organizarea audierii publice privind educația, din data de 16 mai 2013, de la Iași, și audierii publice privind dialogul civic și social, din data de 31 mai 2013, unde contăm, de asemenea, pe contribuția fiecăruia în formularea opiniei proprii și persuadarea pentru colectarea a cât mai multor opinii scrise.
Credem că prin realizările obţinute am contribuit major la intensificarea unui dialog eficient care să poată asigura consensul în aplicarea proiectelor, pregătite pentru această regiune şi nu numai.
Pentru detalii suplimentare puteți contacta pe:
CORPUL PROFESIONIȘTILOR ÎN LOBBY
Maria HUDEMA, vicepreședinte, lider regional, maria.hudema@pro-lobby.ro, mobil 0742 467 762;
Simona FIȚ, secretar general, simona.fit@pro-lobby.ro, mobil 0744 781 792.
În numele membrilor fondatori, ne exprimăm încrederea deplină în potențialul autentic al CORPULUI de a-și aduce reale contribuții la îmbunătățirea mediului politic și civic autohton.
Cu încredere,
Radu NICOSEVICI, președinte al Corpului Profesioniștilor în Lobby
Maria HUDEMA, vicepreședinte al Corpului Profesioniștilor în Lobby
Misiunea Asociatiei CORPUL PROFESIONISTILOR IN LOBBY consta in promovarea excelentei profesionale a specialistului in activitatea de lobby, promovarea si aplicarea tehnicilor transparente de influentare a deciziilor publice si a bunelor practici de interventie pe langa decizia publica, prezervarea si promovarea standardului profesional al specialistului in activitatea de lobby, adoptarea si promovarea codurilor de bune practici aferente domeniului, intarirea capacitatii organizatiilor societatii civile si a partenerilor sociali de a-si reprezenta interesele transparent, activ si profesional in raport cu decizia publica.
Membrii fondatori sunt Radu NICOSEVICI, presedinte, Corina DRAGOMIRESCU, prim – vicepresedinte, Simona FIT, secretar general, Simona CONSTANCEANU, vicepresedinte, lider regional al Regiunii Vest, Mihaela CACIULEAN, vicepresedinte, lider regional al Regiunii Bucuresti Ilfov, Maria HUDEMA, vicepresedinte, lider regional al Regiunii Nord Est, Iosif POP, vicepresedinte, lider regional al Regiunii Nord Vest, Radu Vasile BALANEAN, vicepresedinte, lider regional al Regiunii Centru, Iulian Aurel GROPOSILA, vicepresedinte, lider regional al Regiunii Sud Est, Ion MIHAI, vicepresedinte, lider regional al Regiunii Sud Vest, Mircea ANDREESCU, vicepresedinte, lider regional al Regiunii Sud.
Spune-i Guvernului să nu distrugă societatea civilă românească!
Foarte multe ONG-uri dau faliment din cauză că POSDRU nu rambursează cheltuielile beneficiarilor la termen, dar în fața acestei adevărate tragedii a societății civile, Guvernul s-a gândit să salveze primăriile, dar pe ONG-uri nu.
În condițiile …în care ONG-urile joacă un rol important în calitate de angajator, iar principala lor sursă de finanţare o reprezintă, potrivit celor mai recente analize, fondurile structurale, cerem Guvernului să respecte principiile transparenței, corectitudinii și nediscriminării, prevăzute în programul de guvernare de 24, de 3 și respectiv de 7 ori. Mecanismul de deblocare și de creștere a gradului de absorbţie a instrumentelor structurale, care din păcate se va aplica numai unei anumite categorii privilegiate – baronii locali și clientela lor – este foarte potrivit și ONG-urilor, drept pentru care solicităm Guvernului să extindă utilizarea noului mecanism al decontării cererilor de plată.
Aplicând într-un mod discriminatoriu şi selectiv înlocuirea procedurii de rambursare cu procedura de decontare a cererilor de plată doar pentru autorităţile publice locale și beneficiarii acestora, Guvernul forţează ONG-urile şi partenerii sociali (ale căror sume contractate oricum sunt mult mai mici decât cele cu care se vor prezenta la plată autoritățile locale, dar cu care se asigură plata salariilor a sute de mii de oameni), să se pregătească să-și oprească activitatea.
O bună derulare a POSDRU de pildă, ar genera continuarea acordării sprijinului pentru aproape două milioane de cetățeni ai României, cărora le oferă creșterea șanselor la o viață mai bună prin educație, formare profesională continuă, măsuri active de ocupare, intervenții complexe în sprijinul grupurilor și a persoanelor defavorizate sau aflate la limita subzistenței; 200.000-300.000 de locuri de muncă în cele cîteva mii de proiecte derulate cu finanțarea disponibilă, și o dinamizare bine-venită a sectorului non-guvernamental precum și a serviciilor sociale și educaționale. Sunt realizate venituri directe la bugetul de stat de 1,5 – 1,9 mld. euro din taxe și impozite, cu efecte pozitive și de durată asupra economiei și a balanței de plăți.
Având în vedere că mecanismul de decontare a cererilor de plată trebuie să fie unul general aplicabil pentru plata facturilor, că el trebuie să fie accesibil tuturor beneficiarilor de proiecte şi nu doar autorităţilor publice locale, semnatarii acestui comunicat solicită Guvernului României să aprobe de urgență extinderea aplicabilităţii noului mecanism al decontării cererilor de plată şi către beneficiarii proveniţi din rândul persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial: ONG-uri (asociaţii, fundaţii) şi parteneri sociali.
În privința creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene nu trebuie să existe discriminare.
Radu Nicosevici, președinte Academia de Advocacy
Bogdan Iuliu Hossu, președinte Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel ALFA”
Cristian Pârvan, secretar general Asociația Oamenilor de Afaceri din România
Roxana Wring, președinte Asociaţia pentru protecţia şi documentarea monumentelor şi patrimoniului din România,
Simona Popescu, coordonator programe Societatea Academică din România
Răzvan Bobulescu, președinte de onoare FNS Alma Mater
Comunicat de presă privind audierea publică cu tema „Regionalizarea României – între pericole şi oportunităţi?“
Comunicat de presă
privind audierea publică de la Cluj – Napoca, din 28 martie 2013, cu tema
„Regionalizarea României – între pericole şi oportunităţi?“
România se pregăteşte să intre într-un proces de reorganizare administrativă, care va afecta, într-un fel sau altul, pe fiecare cetăţean. Comunitatea de Advocacy a ales să nu rămână pasivă „la acest moment de importanţă istorică pentru România” si va contribui la stabilirea conceptului de regionalizare prin participarea la audierea publică „Regionalizarea României – între pericole şi oportunităţi?“, care va avea loc în data de 28 martie 2013, la Cluj – Napoca.
Pentru acest eveniment, reprezentanţii Comunităţii de Advocacy vor transmite în scris o opinie referitoare la reorganizarea administrativă a ţării, în care vor prezenta, cu argumente, cum poate fi folosită regionalizarea pentru rezolvarea problemelor majore ale României, ce oportunităţi apar prin regionalizare şi cum să se împartă puterea între judeţele dintr-o regiune.
Considerăm că şi noi, ca reprezentanţi ai grupurilor societăţii civile organizate din judeţul Bacău, putem influenţa decizia Guvernului cu privire la modul în care vor fi concepute structurile funcţionale la nivelul regiunilor. În acest moment, considerăm că implicarea preşedintelui Consiliului Judeţean Bacău, a primarilor din municipiile, oraşele şi comunele din judeţul Bacău, precum şi a reprezentanţilor de patronate, sindicate, din mediul de afaceri şi nonguvernamental, a cetăţenilor din judeţul Bacău, este esenţială şi determinantă pentru viitorul judeţului nostru în structura regională, mai ales că a fost adoptată decizia prin care 13 competenţe naţionale vor fi delegate în teritoriu, conform memorandumului privind regionalizarea.
Reprezentanţii Comunitatii de Advocacy încurajează aceste instituţii şi pe liderii lor să reprezinte interesele comunităţii prin participarea la audierea publică de la Cluj – Napoca, cel puţin cu o opinie scrisă, transmisă până la data de 25 martie 2013, ora 17, la adresa regio@advocacy.ro.
Toți cei interesați pot afla informații despre audierea publică națională la adresa www.advocacy.ro.
O comisie de experți va prelua toate opiniile scrise, va redacta un raport sinteză care va fi transmis Guvernului și va fi adus la cunoștința opiniei publice. Din comisia de experți fac parte Vasile Surd – prof.univ.dr. emerit al Facultății de Geografie din cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, Vasile Dâncu – președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, Dorel Șandor – consultant independent, Șerban Țigănaș – președinte al Ordinului Arhitecților din România, Simona Fiț – consultant în transparență decizională Academia de Advocacy.
Detalii despre implicarea Comunității de Advocacy în procesul de regionalizare a României:
Specialişti in activitatea de lobby: Cătălin GAMAN, Virginia – Smărăndiţa BRǍESCU, Robert – Ionuţ CHIRIAC
https://comunitateadeadvocacy.wordpress.com
E-mail: comunitateadeadvocacy@gmail.com
Audiere publică – REGIONALIZAREA ROMÂNIEI – între pericole și oportunități! Cluj, 28 martie 2013
Chemarea la acțiune
Guvernul a inițiat un amplu proces concomitent de regionalizare și descentralizare a României.
Acest proces se află într-o etapă de conceptualizare și fundamentare, în căutarea criteriilor care să faciliteze conturarea alternativelor viabile de regionalizare.
În acest context, Coaliția 52, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, din cadrul Universității Babeș Bolyai și Academia de Advocacy inițiază audierea publică ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități”.
Regionalizarea durabilă, eficientă și cu sens a României presupune un efort concertat al tuturor actorilor implicați, dar mai ales a beneficiarilor acestui proces, adică a noastră, a tuturor.
Invităm pe toți cei care cred în potențialul propriu de a contribui la un proces autentic de regionalizare a României, să își exprime opinia în cadrul audierii publice ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități”, prin formularea documentată și argumentată, în scris, a răspunsurilor la întrebările motivației evenimentului.
Opiniile dvs. scrise pot fi transmise, până cel târziu în data de 25 martie 2013, ora 17, la adresa de email regio@advocacy.ro. Audierea publică va avea loc la Cluj Napoca, în data de 28 martie 2013, începând cu ora 11:00, în Aula Facultății de Științe Economiceși Gestiunea Afacerilor, de la adresa str. Teodor Mihali, Nr.58-60.
Opiniile colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza într-un raport – sinteză, de către Comisia de Experți a audierii publice, formată din Vasile SURD, prof. univ. dr. emerit al Facultății de Geografie din Cluj Napoca, Vasile DÂNCU, președinte Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), Dorel ȘANDOR, consultant independent, Şerban ŢIGĂNAȘ, președinte al Ordinului Arhitecților din România, Simona FIȚ, consultant în transparența decizională Academia de Advocacy.
Raportul sinteză va fi făcut public, în conferinţă de presă, în cursul lunii aprilie 2013 și va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică, la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea, va fi adus la cunoștința opiniei publice prin intermediul presei și prin afișarea pe www.advocacy.ro și www.implicat.info, unde va putea fi consultat alături de toate celelalte materiale specifice audierii publice. Pentru formularea opiniei mai regăsiți pe website: bibliografie selectivă a tematicii regionalizării, procedura de audiere publică, îndrumarul de formulare a opiniei scrise, precum și modul de înscriere şi participare.
Persoane de contact:
Iulia ȚUȚUIANU, Academia de Advocacy – 0722256179, iulia.tutuianu@advocacy.ro;
Nicoleta TUDOR, Academia de Advocacy – 0745937045, nicoleta.tudor@advocacy.ro;
Florin ȘOMODI, Lobby pentru Cluj – 0744861059, somodi.florin@gmail.com.
Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,
Comisia de Iniţiere a Audierii Publice
Iosif POP, lider regional Coaliția 52, președinte Consiliul Local Civic, Cluj Napoca
Ioan LUMPERDEAN, prodecan Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca
Radu NICOSEVICI, președinte Academia de Advocacy, Timișoara
Documente de sustinere:
Memorandumul Guvernului Romaniei
Contextul angajamentului Romaniei
Recomandarile Uniunii Europene
Concluziile studiului organizarea administrativ-teritoriala a unor state membre UE
”Harta Randamentului Politic” a județului Bacău!
Harta randamentului politic este un instrument de lucru oferit presei spre informare și analiza, dar si document de arhivă, instrument în analiza comparativa cu alte legislaturi.
Harta randamentului politic pe regiuni geografice, județe propune cifre care așează fiecare partid și fiecare regiune în ansamblul forului legislativ.
Harta a fost realizată pe schema actualelor regiuni de dezvoltare economică, pentru lizibilitate și pentru evitarea interpretărilor de susținere a vreunei variante de regionalizare, înainte de dezbaterea publică a temei.
Cifrele există poate în parte in piata informatiilor, dar – ce aduce nou proiectul “Harta randamentului Politic” este viziunea unitară și integrată asupra acestor date abordând formațiunile politice ca individualități și nu ca alianțe sau uniuni, așa cum s-au prezentat în fața electoratului.
Hărțile și graficele prezentate sunt un instrument util jurnaliștilor:
– Pentru intelegerea influentei regiunii in decizia legislativa (a se vedea reprezentarea județului Bacău în plen/în diverse comisii).
– Pentru înțelegerea influenței regiunii într-un anumit domeniu (a se vedea nr. membri în comisii/funcții deținute în comisii);
– Pentru înțelegerea influenței partidelor în parlament, depășind aparența alianțelor politice (a se vedea impunerea unor membri în funcții comisii/ministere);
– Pentru înțelegerea șanselor pe care le are un parlamentar de a-și îndeplini promisiunile electorale care i-au adus votul în circumscripție, având în vedere apartenența actuală la o comisie, conexă sau nu domeniului în care a făcut promisiunea.
Astfel în urma analizei ”Hartei Randamentului Politic” a județului Bacău, s-a constatat următoarele:
- Din cele 18 comisii de la Senatul României, avem reprezentanți doar la 5 comisii (Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia permanentă a românilor de pretutindeni).
- Din cele 17 comisii din Camera Deputaților, avem reprezentanți la 9 comisii (Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi respectiv Comisia pentru egalitate de șanse între femei și barbați).
Din analiza obiectivelor strategice de dezvoltare economică ale județului Bacău, astfel cum sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030, reprezentanții Coaliției 52 din Bacău, respectiv din regiunea de Nord-Est, considerăm că pentru respectarea promisiunilor din fața electoratului, parlamentarii județului Bacău vor trebui să–și unească forțele în direcţia strategică de consolidare a mediului de afaceri judeţean, prin revitalizarea şi/sau reconversia vechilor zone industriale concomitent cu susţinerea altor sectoare de activitate.
Așadar stimații jurnaliștii și reprezentanții societății civile au fost invitaţi să participe simultant în mai multe orașe ale țări, la o serie de conferințe de presă în care se prezintă randamentul politic pe regiuni și județe.
Coaliţia 52 Bacău
____________
Secretariatul coaliției: Asociația Academia de Advocacy
Timișoara, Bd. Republicii nr.9, 300159; Tel: 0256.403840; Fax: 0256.403841; Email: office@advocacy.ro
www.advocacy.ro www.implicat.info www.transparenta.ro
Coaliția 52 este formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii nr.52/2003.
În prezent, din Coaliția 52 fac parte peste 400 de cetățeni și reprezentanți ai societății civile, lista adeziunilor fiind permanent deschisă.
CAMPANIILE COALIȚIEI 52!
Coaliția 52 este formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică din România.
Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii nr.52/2003.
În prezent, din Coaliția 52 fac parte peste 400 de cetățeni și reprezentanți ai societății civile, lista adeziunilor fiind permanent deschisă.
Prima acțiune a coaliției a constat în promovarea unor îmbunătățiri ale Legii nr.52/2003 care să garanteze consultări publice corecte și oneste, inclusiv sancțiuni pentru cei care o încalcă. Astfel, în mai puțin de 3 luni, reprezentanții Coaliției 52 au reușit promovarea în Parlamentul României a unei propuneri legislative de modificare a Legii nr.52/2003, sub semnătura și asumarea a 17 parlamentari, senatori și deputați, membri ai tuturor grupurilor parlamentare. Acest rezultat a fost posibil datorită acțiunii reprezentanților Coaliției 52 de pe întreg teritoriul țării, care, începând cu 27 ianuarie 2012, data lansării oficiale a coaliției, au derulat o serie de acțiuni concertate și corelate la nivel național, și anume:
conferințe de presă locale simultane în peste 20 de orașe ale țării, în scopul sensibilizării opiniei publice vizavi de importanța transparenței actului decizional, precum și a cointeresării decidenților politici în a susține demersul Coaliției 52 de îmbunătățire a Legii nr.52/2003;
mese rotunde simultane cu decidenți locali, județeni și naționali, în 20 de orașe importante ale țării, sub titlul ,,Respect și responsabilitate în dialog”, evenimente în cadrul cărora au fost obținute peste 62 de susțineri explicite din partea parlamentarilor pentru demersul Coaliției 52;
întâlniri ale reprezentanților Coaliției 52 cu toate grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților, pentru promovarea amendamentelor la Legea nr.52/2003.
Amendamentele propuse vizează:
sancțiuni directe și imediat aplicabile conducătorilor autorităților publice pentru nerespectarea Legii nr.52/2003;
termene rezonabile de consultare publică aliniate la standardele UE;
reguli minimale unitare de organizare a procesului de consultare publică.
În prezent, propunerea legislativă se află în dezbatere la Camera Deputaților (Cameră Decizională).
Reprezentanții Coaliției participă la dezbaterile din Camera Deputaților și urmăresc îndeaproape parcursul propunerii legislative.
Detalii puteți urmări la www.coalitia52.ro – Campania Amendarea Legii 52/2003.
Având drept misiune și promovarea și stimularea dialogului civic cu decidenții politici, reprezentanții Coaliția 52 au organizat, în perioada campaniei electorale locale 2012, la nivel național, pe un format unitar, o serie de mese rotunde de dezbatere a problemelor locale cu candidații la funcțiile locale și/sau județene. Rezultatul a fost organizarea a 16 mese rotunde, la care au participat 111 candidați locali.
Declarațiile candidaților la mesele rotunde pot fi urmărite pe site-ul Coaliției 52, la adresa www.coalitia52.ro – Campania C52 la localele 2012.
Cel mai recent demers al Coaliției 52 este campania pentru deblocarea reală a POSDRU.
Prin organizarea de mese rotunde și conferințe de presă, în cât mai multe localități din țară, campania își propune să scoată în evidență: impactul benefic pe care proiectele finanțate prin POSDRU îl au în comunitate, situațiile critice în care se află beneficiarii, identificarea și promovarea diverselor soluții pentru deblocarea situației.
La această oră au avut loc evenimente de acest gen în 11 orașe ale țării, respectiv Arad, Alba Iulia, Brașov, Călărași, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Târgu Mureș și Timișoara, campania fiind în derulare.
Pentru mai multe detalii vizitați www.coalitia52.ro sau contactați-ne la coalitia52@advocacy.ro .
comunitateadeadvocacy
COMUNITATEA DE ADVOCACY 