Conferința de presă CONSULTAREA PUBLICĂ SUB LUPĂ – Rezultatele cercetării “M-am decis să mă implic”, România 2015
Academia de Advocacy din Timișoara, în parteneriat cu Asociația Romanian Youth Movement for Democracy Bacău, vă invită joi, 10 decembrie, la ora 11, la sala de conferințe din incita Hotelului President din Bacău (Ioniță Sandu Sturdza, nr. 11) la conferința de presă CONSULTAREA PUBLICĂ SUB LUPĂ – Rezultatele cercetării “M-am decis să mă implic”, România 2015, efectuate prin proiectul „Campaniile Coaliției 52- Conștientizare, Monitorizare, Consolidare, Influențare.” – proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, www.eeagrants.org , www.fondong.fdsc.ro.
Elementul central al conferinței de presă îl reprezintă imaginea TRANSPARENȚEI decizionale pe toate regiunile României …si capitală. Până astăzi cercetarea a implicat peste 180 de cetățeni și reprezentanți de organizații și au fost transmise peste 800 de solicitări către toate primăriile la nivel de municipii din România, toate ministerele și primăriile din toate sectoarele capitalei.
În cadrul acțiunii au fost monitorizate 109 municipii și 17 ministere. Detaliile din fiecare regiune vor fi prezentate detaliat în cadrul conferinței.
Așteptăm confirmarea participării la email: mariandamoc@rymd.ro.
Evenimentul este organizat, în municipiul Bacău, de organizația Romanian Youth Movement for Democracy. Pentru mai mult multe informații, vă rugăm contactați președinte RYMD, Marian Dămoc, la numărul de telefon 0747 47 68 36.
Transparenta decizionala la raport.
Stadiul aplicarii L52/2003 privind transparenta decizionala a autoritatilor publice de pe teritoriul Romaniei este prezenta in opinia publica din 10 dec. 2015, incepand cu orele 11:00 cand se desfasoara conferinte de presa simultane in Bucuresti, Timisoara, Arad, Deva, Resita, Cluj, Oradea, Baia Mare, Tg Mures, Brasov, Alba Iulia, Sibiu, Bacau, Iasi, Constanta, Craiova, Ramnicu Valcea, Pitesti si nu numai.
Descarcă:
Podul Bunei Guvernari
FII ACTIV ȘI IMPLICĂ-TE ÎN PROCESUL DE CONSULTARE PUBLICĂ!
Informează-te!
Banii tăi sunt în joc! Ești direct afectat!
IMPLICĂ-TE!
Spune-ți părerea despre impozitele și taxele ce le vei plăti din 2016!
Nu îți e teamă că sunt prea mici? Dar dacă e invers?
IMPLICĂ-TE ÎN PROCESUL DE CONSULTARE PUBLICĂ!
IA ATITUDINE!
E DREPTUL TĂU! ÎL POȚI EXERCITA PÂNĂ LA 20.11.2015!
Acum ori gândești ori la ghișeu plătești!
Dă-le de înțeles că îți pasă de banii tăi!
IMPLICĂ-TE și vei plăti atât cât faci!
ADUCEM DECIDENTUL MAI APROAPE DE VOI!
MONITORIZĂM, ANALIZĂM ȘI SISTEMATIZĂM APLICAREA L52/2003, A TRANSPARENȚEI DECIZIONALE ÎN ROMÂNIA
RESPONSABILIZAREA AUTORITĂȚILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA
Cum funcționează
Viziunea asupra mecanismului
Această platformă este un instrument de monitorizare și analiză a aplicării Legii 52/2003 a Transparenței decizionale în România.
De ce să participați la această monitorizare?
- Pentru că, dialogul cu Decidentul, chiar doar printr-o solicitare de informații, este un bun exercițiu democratic și micșorează “distanța“ de la Cetățean la Decident.
- Pentru că, lună de lună puteți avea informații acurate privind activitatea Instituțiilor Publice în ceea ce privește gradul de transparență a Proiectelor de Hotărâre
- Pentru că, acest exercițiu realizat cu consecvență, va responsabiliza în timp Instituțiile Publice privind transparența și dialogul cu societatea civilă
- Pentru că, fiecare voce a fiecărui cetățean contează într-un TOT pe care ni-l dorim demult.
- Pentru că, această platformă face acest mecanism simplu, rapid și la îndemâna oricui.
Care este principiul?
Noi punem la dispoziția cetățenilor și a societății civile, o solicitare de informații standard, în baza Legii 544/2001, pe care oricine dorește poate să o trimită exclusiv prin intermediul acestei platforme, oricărei Primării a oricărui municipiu al României sau oricărui Minister. Pentru unitatea și comparabilitatea datelor, vom folosi ACEEAȘI solicitare de informații, lunar.
Ce ne dorim să aflăm prin această solicitare?
- Câte proiecte de acte normative au fost adoptate de către instituția adresată, în cursul lunii anterioare?
- Dintre proiectele de acte normative adoptate în cursul lunii anterioare, câte au fost supuse consultării publice, în baza Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică?
- Dintre proiectele de acte normative adoptate în cursul lunii anterioare, câte au fost modificate în urma procesului de consultare publică, derulat în baza Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică?
- Câte opinii scrise au fost colectate, în cursul lunii anterioare, de la cetățeni și asociații legal constituite, cu privire la proiectele de acte normative aflate în consultare publică, în baza Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică?
- Câte dezbateri publice din proprie inițiativă au fost organizate de către instituția adresată în cursul lunii anterioare, în baza Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică?
- Câte dezbateri publice la cererea organizațiilor societății civile au fost organizate de către instituția adresată., în cursul lunii anterioare, în baza Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică?
- Câte justificări în scris de nepreluare a recomandărilor, formulate și înaintate în scris de cetățeni și asociații legal constituite, au fost transmise de către instituția adresată., în cursul lunii anterioare, în baza Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică?
Cum funcționează?
CONTUL DE UTILIZATOR
- Întâi de toate, vă invităm să vă creați un cont de utilizator pe această platformă. Numele dvs, localitatea și organizația reprezentată (dacă e cazul), vor fi inserate automat în viitoarele solicitari pe care dvs le veți transmite.
- În decurs de maxim 12 ore veți primi un email de validare a contului de utilizator.
TRIMITEREA CERERILOR
- între 1 și 5 ale lunii în curs, dvs vă veți putea autentifica în contul creat de dvs și veți putea accesa secțiunea TRIMITE O SOLICITARE.
- Pasul 1: Veți putea alege din lista Primăriilor/ Ministerelor, cea pe care o doriți (ATENTIE! Fiecare Primărie?Minister va primi O SINGURĂ solicitare lunar, așadar, veți putea opta pentru o Primărie/Minister unde nu se va fi fost trimis solicitare în acea lună)
- Solicitarea o puteți transmite ca reprezentant de organizație, sau ca simplu cetățean. Această opțiune se va putea modifica în contul dvs de utilizator.
- Solicitarea va fi generată automat cu cele 7 întrebări standard, cu denumirea Primăriei/Ministerului adresat, precum și numele dvs, conform art.6 al Legii 544/2001, pct. 3.
- Pasul 2: Dvs veți putea opta pentru transmiterea solicitării cu semnătura dvs sau cu semnătura Academiei de Advocacy, ca reprezentant. În cazul în care veți opta pentru a semna personal, va fi necesar să tipăriți solicitarea generată, să o scanați și să o reîncărcați în platformă pentru a fi trimisă.
- Pasul 3: după finalizarea semnăturii, puteți previzualiza cererea generată in format PDF, iar la accesarea butonului TRIMITE, cererea dvs va fi transmisă automat către Primăria/Ministerul pentru care ați optat.
PRIMIREA RĂSPUNSURILOR
- În decurs de 10 zile lucrătoare de la transmiterea solicitărilor, vom prelua răspunsurile aferente, iar dvs veți primi o notificare privind aceasta.
- În cazul în care Primăria/Ministerul respectiv a depășit termenul de 10 zile lucrătoare pentru transmiterea răspunsului, cererea dvs va fi luată în considerare ca nerezolvată de și va intra în statistici la o secțiune dedicată Primăriilor/Ministerelor care nu au răspuns solicitărilor conform prevederilor Legii 544/2001.
ANALIZAREA REZULTATELOR ȘI GENERAREA STATISTICILOR
- Până la data de 25 a lunii în curs, se vor analiza și genera statisticile pentru luna anterioară
- Statisticile vor fi vizibile după data de 25 a lunii în curs, la secțiunea REZULTATE
Ce rezultate imediate vom obține?
Analizând răspunsurile primite la cele 7 întrebări, vom obtine statistici infografice, unde se vor putea vizualiza rezultatele solicitărilor la nivel national, regional, judetean și local. Astfel, se va putea vedea cât de consecventă și cât de corectă din punct de vedere al Legii 52/2003 este activitatea Primăriilor?Ministerelor privind informarea cetățenilor asupra proiectelor de hotarâre, numărul recomandărilor venite de la cetățeni privind proiectele de hotărâre aflate în consultare publica, gradul de preluare a acestor recomandări înainte de adoptarea hotărârilor – adică cât de activă este participarea cetățenească la deciziile publice, atât de partea instituțiilor publice cât și de partea societății civile.
Pe de altă parte, din punct de vedere al gradului de implicare și interes al societății civile în decizia publică, și tocmai prin faptul că aceasta monitorizare este realizată de către cetățeni și reprezentați ai societății civile, statisticile vor evidenția inclusiv comunitățile și organizațiile active, care monitorizează autorități publice locale, regionale și/sau naționale de interes, precum și modul în care acestea o fac, respectiv constant, consecvent sau conjunctural, sporadic.
Aceste statistici vor fi diseminate public lună de lună, atât pe această platformă, cât și în mass-media. Atât statisticile, cât și arhiva de solicitări și răspunsuri vor putea fi vizibile la secțiunea REZULTATE din această platformă.
De reţinut!
- Solicitarea se poate transmite doar intre datele de 1 si 5 ale lunii.
- Nu vă descurajați dacă Primăria/Ministerul unde doriți să transmiteți solicitarea a primit deja o solicitare! Unul din aspectele importante ale acestei monitorizări este o acoperire geografică cât mai largă a solicitărilor, astfel că, vă încurajăm să optați pentru oricare altă Primărie/Minister disponibil.
- Nu toate solicitările vor primi răspuns! Termenul de primire al răspunsului este de 10 zile lucrătoare. Neprimirea răspunsului sau primirea acestuia după acest termen, va fi parte dintr-o secțiune dedicată a statisticilor rezultate, cea a solicitărilor nerezolvate, conform Legii 544/2001.
- Puteți trimite câte solicitări doriți, catre Primării/Ministere diferite. Totusi, pentru o statistică cât mai relevantă, încurajăm trimiterea solicitărilor cât mai răspândită geografic.
- Încurajăm trimiterea de solicitări consecvent, lunar! Astfel, odată înscriși pe platformă, tot ceea ce trebuie să faceți e să accesați lunar secțiunea TRANSMITE O SOLICITARE, iar aceasta se va face în mod rapid și automatizat.
- Numele dvs, localitatea și organizația reprezentată (dacă e cazul), setate la crearea contului de utilizator, vor fi inserate automat în solicitarile pe care dvs le veți transmite. Vă rugăm așadar, ca aceste informații să fie cât mai acurate.
LEGEA 544/2001 A LIBERULUI ACCES LA INFORMAȚIA PUBLICĂ
LEGEA 544/2001 FOLOSITĂ ÎN MONITORIZAREA PROIECTELOR DE HOTĂRÂRE
Legea 544/2001 e calea spre dialogul cu decidentul. Chiar dacă gradul de transparență decizional este scăzut, putem afla informații privind activitatea decizională oricând. Trebuie doar să o folosim!
DE CE SĂ PARTICIPAȚI?
-
Pentru că, dialogul cu Decidentul, este un bun exercițiu democratic!
-
Pentru că, lună de lună puteți avea informații privind gradul de transparență al Instituțiilor Publice!
-
Pentru că, acest exercițiu realizat cu consecvență, va responsabiliza în timp Instituțiile Publice privind transparența și dialogul cu societatea civilă!
-
Pentru că, această platformă face acest mecanism simplu, rapid și la îndemâna oricui.
Cei care cred că doresc să se implice sunt invitați pentru detalii să acceseze site-ul www.coalitia52.ro și să se înscrie la activitățile proiectului.
Orice experiență nouă este mult mai benefică decât așteptarea.
Persoană de contact: Sorana Greuceanu – asistent proiect, tel.0728086998, e-mail: sorana.greucean@advocacy.ro.
Campaniile Coaliţiei 52 – conştientizare, monitorizare, consolidare, influenţare
Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
Coaliția 52 bulversează secretomania guvernanților!
05.11.2013
COMUNICAT
Coaliția 52 bulversează secretomania guvernanților
Asistăm la o premieră în viața publică românească: prima acțiune de lobby a societății civile românești care se finalizează cu succes.
Printr-o campanie intens promovată de cei peste 400 de membri ai Coaliției 52 – coordonată de Academia de Advocacy – timp de aproape doi ani, s-a reușit modificarea Legii transparenței decizionale. Dacă până acum politicienii și înalții funcționari publici se ascundeau de opinia, de propunerile și cererile cetățenilor, evitând să implice societatea civilă în procesul de adoptare a diferitelor decizii și refuzând accesul la documente de interes public, de acum încolo aceștia nu vor mai putea să o facă. Legea Transparenței este mult mai clară și mai apropiată de spiritul transparenței decât la adoptarea sa inițială, în anul 2003. Modificările aduse vechii legi modernizează accesul cetățenilor, inclusiv al jurnaliștilor, la deciziile publice, mai ales că s-a introdus obligativitatea, inclusiv la nivel local și județean, ca studiile de impact și/sau fezabilitate să devina obligatorii ca documente publice anexe ale proiectului de act normativ propus. Decidenții nu vor mai putea deci acționa discreționar, numai pentru că așa e ordinul de la partid sau doresc să își satisfacă clientela politică.
Concret, Coaliția 52 a îmbunătățit transparența decizională în România prin:
1) extinderea perioadei de consultare publică la 30 de zile lucrătoare (nu calendaristice, cum se trăgea de timp până acum);
2) derularea procesului de consultare publică până la începerea dezbaterilor în cadrul autorităților publice, nu până la finalizarea lor);
3) publicarea modalității de colectare a recomandărilor de la cetățeni;
4) publicarea modalității de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării la cuvânt și orice alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice;
5) asigurarea unui real acces public, pe site și la sediu, la următoarele documente:
- a. minuta dezbaterii publice;
- b. recomandările scrise colectate;
- c. versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării;
- d. rapoartele de avizare;
- e. versiunea finală adoptată a actului normativ;
6) introducerea unui registru al opiniilor și propunerilor colectate, pentru ca acestea să rămână consemnate, iar decidenții să nu poată minți opinia publică asupra inexistenței lor;
7) specificarea concretă, de către cei interesați din societatea civilă, a articolelor la care fac referire în opiniile și propunerile elaborate;
8) introducerea, inclusiv la nivel local și județean, a studiilor de impact și/sau fezabilitate ca documente publice anexe proiectului de act normativ propus;
9) diferențierea ședinței publice (de regulă a Consiliilor Locale / Județene) de dezbaterea publică, dedicată întâlnirii cu cetățenii;
10) obligativitatea participării la dezbaterile publice cu cetățenii a inițiatorilor, experților și/sau specialiștilor implicați, din partea autorității publice care, de regulă, chiuleau de la astfel de evenimente.
Invităm pe toți cetățenii să supravegheze respectarea noilor prevederi legislative în privința transparenței potrivit Legii 52/2003, cu modificările și completările ulterioare, și să ne semnaleze orice abateri de la cadrul legal, pentru a putea interveni și elimina orice abuzuri, din partea oricărei autorități publice.
Cum a reușit Coaliția 52 sa modifice Legea 52/2003
Procesul de modificare a legii s-a derulat pe durata a două legislaturi în Parlamentul României și a trei Guverne. Aceste modificări au fost absolut necesare deoarece, în anul 2003, când a fost adoptată Legea 52/2003, deși ea a fost susținută și promovată de N.A.T.O. și U.E., politicienii români au lăsat portițe care nu permiteau o transparență absolut democratică la toate nivelurile decizionale. Legea a fost prea puțin înțeleasă și aplicată deopotrivă de politicieni ori funcționari, dar și de cetățeni, în lipsa unei reale informări asupra felului în care ei pot influenta decizia publică. În consecință, astăzi încă:
Ê Dialogul cu instituțiile publice este unul greoi, nu sunt respectate termenele prevăzute de lege, iar responsabilitatea este pasată în mod deliberat către angajatul nominalizat sa răspundă cererilor în baza Legii 52/2003, protejând astfel, adevăratul decident – primarul, președintele de Consiliu Județean sau ministrul;
Ê Este confirmată lipsa unei proceduri minimale de organizare a dezbaterilor, la nivelul instituțiilor publice, fapt care a generat mimarea procesului de consultare a societății civile.
Detalii și documente în acest sens găsiți la www.coalitia52.ro/monitorizari.
În România anului 2012, după o lungă perioadă de ”liniște”, au reînceput, în ciuda frigului de ianuarie, insistente proteste de stradă, care reclamau, la fel ca și acum, o nemulțumire generală profundă care, în cele din urmă, i-a determinat pe politicienii de toate culorile să re-reconsidere rolul dialogului în democrație.
,,Coaliția 52”, lansată în 27 ianuarie 2012, și care astăzi numără peste 400 de membri la nivel național, cetățeni și reprezentanți ai organizațiilor patronale, sindicale și ONG-uri din diferite domenii de activitate (www.coalitia52.ro/cine-suntem), a acționat pentru bulversarea secretomaniei guvernanților, militând pentru acces la informația de interes public și transparență, ca premise ce pot încuraja un rol activ al cetățenilor în blocarea politicilor care lezează interesele populației.
Demersul Coaliției 52 a urmărit îmbunătățirea transparenței și a dialogului cu decidenții, prin introducerea în Legea 52/2003: a) a sancțiunilor directe și imediate aplicabile conducătorilor autorităților publice pentru nerespectarea Legii 52/2003, b) a termenelor rezonabile de dialog și c) a unor reguli minimale unitare de dialog.
Acțiunile cheie ale campaniei de advocacy a Coaliției 52 de îmbunătățirea a transparenței decizionale în România au fost:
y 20 de conferințe de presă simultane în diverse orașe ale țării, în scopul sensibilizării opiniei publice și a cointeresării decidenților politici, în 9 februarie 2012;
y 20 de mese rotunde cu decidenți locali, județeni și naționali, în orașe importante ale țării, sub titlul ,,Respect și responsabilitate în dialog”, în 17, 24 februarie 2012;
y întâlniri cu toate grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților și cu reprezentanți ai Guvernului, în martie 2012.
Rezultatele imediate ale campaniei de advocacy inițiate au fost:
- susținerea campaniei de către 70 de parlamentari din legislatura 2008 – 2012;
- 17 deputați și senatori și-au asumat Propunerea Legislativă:
– deputați – PSD: Itu Cornel;
– deputați – PNL: Uioreanu Horea-Dorin;
– deputați – PD-L: Arion Viorel, Călian Petru, Ciobanu Gheorghe, Dugulescu Marius Cristinel, Gurzău Adrian, Movilă Petru, Prigoană Vasile-Silviu, Tabără Valeriu;
– deputați – Mino.: Buciuta Ştefan, Ignat Miron;
– deputați – neafiliaţi: Giurgiu Mircia;
– senatori – PSD: Cordoş Alexandru;
– senatori – PNL: Nicoară Marius Petre, Rădulescu Şerban;
– senatori – PD-L: Hărdău Mihail.
Au urmat activități de lobby ale reprezentanților Coaliției 52 atât în Parlamentul României, pe perioada legislaturii 2008 – 2012, dar mai ales a legislaturii actuale, cât și în Guvern.
Rezultatele imediate ale acțiunilor de lobby au fost:
- adresă de respingere din partea Guvernului (Ponta 1), în 15 iunie 2012;
- vot de respingere la Senat, în 17 septembrie 2012;
- aviz favorabil din partea Guvernului (Ponta 2), în 11 aprilie 2013;
- vot de adoptare în Camera Deputaților, cameră decizională, în 8 octombrie 2013;
- promulgarea de către președinte, în 30 octombrie 2013;
- trimiterea spre publicare în M.O. a Legii 281/2013 pentru modificarea și completarea Legii 52/2003, în 31 octombrie 2013.
Avem, așadar, o lege a transparenței îmbunătățită!
Noi credem că, prin forța coaliției pe care o reprezentăm, putem schimba obiceiuri greșite și atitudini ostile cetățenilor, pentru că știm și putem să folosim inteligent o Lege a Transparenței îmbunătățită.
Cu încredere în forța demersurilor participative de succes,
Radu NICOSEVICI, președinte
Pentru detalii puteți contacta secretariatul tehnic al Coaliției 52:
Academia de Advocacy
Tel: 0256.403840; Fax: 0256.403841; Email: office@advocacy.ro;
Timișoara, Bd. Republicii nr.9, 300159, Timiș, România.
Coaliţia 52 a apărut ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului între societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii 52.
Am modificat transparent Legea transparenţei decizionale nr.52/2003!
Împreună am reuşit amendarea Legii nr.52/2003 a transparenţei decizionale în administraţia publică!
Dragi prieteni,
Impreuna am reusit imposibilul pentru majoritatea romanilor si chiar pentru multi dintre europeni: am modificat o lege! Si nu orice lege. Si nu oricum.
Am modificat transparent Legea Transparentei in Romania!
· perioada de consultare publica s-a extins la 30 de zile lucratoare, cu termen de derulare pana la supunerea spre avizare a proiectului de act normativ, respectiv momentul initial al dezbaterilor interne ale alesilor, fata de 30 de zile calendaristice, care aveau termen pana la supunerea spre adoptare, adica momentul votului final;
· procesul de consultare publica are acum reguli minimale transparente de desfasurare: registru al opiniilor scrise colectate, regulament minimal al dezbaterilor publice, memoria si arhiva actului normativ supus consultarii publice cu documente de fundamentare, studii de impact, minute, opinii, rapoarte de avizare, versiuni imbunatatite ale proiectului, precum si forma finala adoptata.
Lansata in ianuarie 2012, pe baza a ani de monitorizare si exersare a aplicarii Legii Transparentei, campania de advocacy a Coalitiei 52 a inregistrat, in octombrie 2013, un succes necesar si concludent pentru mediul romanesc si european.
Va multumim pentru tenacitatea cu care ati crezut si sustinut demersurile Coalitiei 52!
Succesul remarcabil al Coalitiei 52 vi se datoreaza si va apartine, in calitate de lideri si membri activi ai aceste tinere, dar vivace si eficiente miscari pentru transparenta.
Am inregistrat un rezultat semnificativ, care ne obliga in continuare la o si mai apriga aparare si exersare a drepturilor care ni se cuvin legat de transparenta decizionala si implicarea in procesul de luare a deciziilor publice.
Prin noi si forta coalitiei pe care o reprezentam putem schimba cutume si atitudini, pentru ca stim si putem sa folosim inteligent o Lege a Transparentei imbunatatita.
Joi, 7 noiembrie 2013, impreuna vom lansa o noua actiune concertata la nivel national pentru vizibilizarea si popularizarea succesului obtinut, prin organizarea simultana a cat mai multor conferinte de presa.
In cadrul conferintelor de presa se vor prezenta rezultatele campaniei de advocacy si se vor adresa multumiri si recunoasteri publice tuturor celor care au sprijinit demersul, in special politicienilor si jurnalistilor sustinatori.
Va rugam sa ne semnalati localitatile in care se vor organiza conferinte de presa, pentru a ne potenta eforturile si rezultatele comune.
Atasat regasiti materiale suport pentru conferintele de presa: comunicatul de presa ce va fi prezentat si transmis ulterior si legea in forma adoptata de modificare si completare a Legii 52/2003, precum si lista celor 70 de parlamentari sustinatori din legislatura 2008 – 2012.
Va invitam, de asemenea, sa utilizati intensiv prevederile Legii Transparentei si sa avansati propuneri de campanii de advocacy si actiuni concertate de transparenta Coalitiei 52, prin secretariatul sau tehnic, Academia de Advocacy.
Cu incredere,
Radu NICOSEVICI, presedinte
Coalitia 52 a aparut ca o nevoie urgenta de incurajare a dialogului intre societatea civila si autoritatile publice si de imbunatatire a cadrului legal existent, fiind formata din cetateni si asociatii legal constituite, care cunosc si au exersat aplicarea Legii 52 privind transparenta decizionala in administratia publica din Romania. Misiunea Coalitiei 52 este de a apara, promova si stimula dialogul civic prin utilizarea intensiva, corecta, onesta si aplicata a Legii 52.
Depunerea de proiecte s-a prelungit până la 06 septembrie 2013!
PROGRAMUL DE FINANŢARE MUNICIPALĂ PENTRU ACTIVITATEA ONG-urilor 2013
ANUNŢ
PRELUNGIRE TERMEN LIMITĂ DE DEPUNERE A PROIECTELOR – 06 septembrie 2013
Consiliul Local Oneşti şi Primăria Municipiului Oneşti au lansat programul anual de finanţare a proiectelor din domeniul activităţii organizaţiilor nonguvernamentale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general şi ale H.C.L. nr.100/25.10.2012 privind aprobarea Regulamentului privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile bugetului local al municipiului Oneşti alocate pentru activităţi nonprofit de interes local.
Având în vedere perioada de desfăşurare a modului de formare „Managementul Proiectului”, 23-25 august 2013, organizat de autorităţile administraţiei publice locale în sprijinul ONG-urilor locale, urmată de sesiunea de întrebări şi clarificări la Regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile bugetului local al municipiului Oneşti alocate pentru activităţi nonprofit de interes local la care au fost formulate răspunsurile în data de 29 august 2013.
Pentru realizarea scopului și obiectivelor Programului de finanţare, programul de depunere a proiectelor propuse de organizaţiile neguvernamentale pentru activităţi nonprofit de interes local din domeniile activităţi de tineret; protecţia mediului; activităţi sportive; culte religioase; programe culturale şi învăţământ pentru anul 2013 se prelungeşte până la data de 6 septembrie 2013 – termenul limită de depunere a proiectelor de către solicitanţi. Programul de evaluare a proiectelor se va realiza în perioada 9-13 septembrie 2013 la sediul Consiliului Local Oneşti. Programul de selecţie a proiectelor ONG –urilor cu impact asupra comunităţii locale care vor primi finanţare de la bugetul local şi anunţul rezultatelor finale este programat pe data 16 septembrie 2013.
Detalii suplimentare referitoare la Programul de finanţare puteţi solicita telefonic, la numărul 0234.324.243, int.225, Dl.Chiriac Robert-Ionuţ sau la e-mail: dapj@onesti.ro .
Sursa: Primaria Municipiului Onesti
S-a lansat programul de finantare nerambursabila a ONG-urilor la Onesti!
Consiliul Local Oneşti şi Primăria Municipiului Oneşti au lansat programul anual de finanţare a proiectelor din domeniul activităţii organizaţiilor nonguvernamentale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general şi ale H.C.L. nr.100/25.10.2012 privind aprobarea Regulamentului privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile bugetului local al municipiului Oneşti alocate pentru activităţi nonprofit de interes local.
Selecţia proiectelor din domeniile prioritare: activităţi de tineret; protecţia mediului; activităţi sportive; culte religioase; programe culturale şi învăţământ care vor primi finanţare de la bugetul local se va face de către o comisie de evaluare şi selecţionare, constituită prin HCL nr.31/28.02.2013 privind constituirea Comisiei pentru evaluarea şi selecţionarea programelor şi proiectelor în vederea acordării finanţărilor nerambursabile din fondurile bugetului local al Municipiului Oneşti alocate pentru activităţi nonprofit de interes local.
Programul de depunere a proiectelor propuse de organizaţiile neguvernamentale pentru activităţi nonprofit de interes local din domeniile menţionate pentru anul 2013 se programează pe data de 30 august 2013 – termenul limită de depunere a proiectelor de către solicitanţi. Programul de evaluare a proiectelor se va realiza în perioada 2-13 septembrie 2013 la sediul Consiliului Local Oneşti. Programul de selecţie a proiectelor ONG –urilor cu impact asupra comunităţii locale care vor primi finanţare de la bugetul local şi anunţul rezultatelor finale este programat pe data 16 septembrie 2013.
Suma alocată în anul 2013 de la bugetul local pentru finanţarea nerambursabilă a proiectelor din domeniile prioritare menţionate este în valoare de 80.000 lei. Suma solicitată nu poate depăşi o treime din fondul total alocat pentru finanţarea proiectelor din domeniile menţionate. Finanţările nerambursabile trebuie însoţite de o contribuţie de minimum 10% din valoarea totală a proiectului din partea beneficiarului.
Anuntul de lansare: http://www.onesti.ro/OneDocs/TOP/2013/Program-Finantare-ONG-Onesti.pdf
ATENTIE: 30 August 2013 – Termen limită depunere PROIECTE cu finanțare prin
Programul de finanțare Municipală 2013 pentru activitatea ONG-uri – Municipiul Onești
POLITICI PUBLICE, LOBBY SI ADVOCACY LA ONESTI!
In perioada 29-30 iunie 2013 a avut loc la Onesti un proiect cu finantare europeana denumit “Dezvoltarea capacitatii organizatiilor neguvernamentale de a se implica activ in eficientizarea sectorului public”, Cod SMIS 40512, in cadrul Programului Opreational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013, in locatia Cafenelei Literare.
Proiectul elaborat de catre Asociatia ProDemocratia, Club Targu Neamt, Fundatia Nationala pentru Dezvoltare Comunitara, Filiala Iasi si Fundatia Culturala IPAMIA Suceava a avut ca obiectiv cresterea capacitatii organizatiilor neguvernamentale din judetele Neamt, Bacau, Suceava si Iasi de a colabora cu institutiile administratiei publice locale si judetene. Activitatile dedicate proiectului au vizat infiintarea si dezvoltarea retelei interjudetene ONESP, derularea a doua programe de instruire privind politicile publice, respective lobby si advocacy, initierea si dezvoltarea unor mecanisme de consultare intre ONG-uri si institutiile administratiei publice locale, precum si un schimb de bune-practici.
In ziua de 29 iunie 2013 a demarat cursul intensiv de “Initiere si dezvoltare politici publice” la care au participat cca.30 de reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale din Onesti din domenii precum: tineret, protectia animalelor, drepturile fundamentale ale cetatenilor, mediere, cultura, etc. Trainerii Codru Vrabie si Andreea Firastraeru au abordat subiecte privind procesul politicilor publice, ciclul politicilor publice, politici publice locale si regionale, influientarea politicilor publice, monitorizarea politicilor publice, dezoltarea si planificarea unei propuneri de politica publica.
Ziua de 30 iunie 2013 a continuat cu un curs de lobby si advocacy care a urmarit subiecte precum procesul de advocacy, procesul de luare a deciziilor, planificarea strategiei de advocacy, planificarea procesului de advocacy, metode si tehnici de advocacy, care se va finaliza cu o evaluare practica a unui intreg proces de advocacy si lobby in relatia cu decidentul politic.
Proiectul se va incheia cu un seminar regional privind mecanismele de consultare intre ONG-uri si institutiile administratiei publice, precum ateliere locale de lucru privind mecanismele de consultare.
Detalii: găsiţi pe site-ul: http://apdtarguneamt.ro/blog/2013/01/03/lansare-proiect-smis-40512/#more-499
Detalii: găsiţi pe site-ul www.onespromania.ro , email: office@onespromania.ro, telefon/fax: 0233790809, mobil: 0744596206.
Spune-i Guvernului să nu distrugă societatea civilă românească!
Foarte multe ONG-uri dau faliment din cauză că POSDRU nu rambursează cheltuielile beneficiarilor la termen, dar în fața acestei adevărate tragedii a societății civile, Guvernul s-a gândit să salveze primăriile, dar pe ONG-uri nu.
În condițiile …în care ONG-urile joacă un rol important în calitate de angajator, iar principala lor sursă de finanţare o reprezintă, potrivit celor mai recente analize, fondurile structurale, cerem Guvernului să respecte principiile transparenței, corectitudinii și nediscriminării, prevăzute în programul de guvernare de 24, de 3 și respectiv de 7 ori. Mecanismul de deblocare și de creștere a gradului de absorbţie a instrumentelor structurale, care din păcate se va aplica numai unei anumite categorii privilegiate – baronii locali și clientela lor – este foarte potrivit și ONG-urilor, drept pentru care solicităm Guvernului să extindă utilizarea noului mecanism al decontării cererilor de plată.
Aplicând într-un mod discriminatoriu şi selectiv înlocuirea procedurii de rambursare cu procedura de decontare a cererilor de plată doar pentru autorităţile publice locale și beneficiarii acestora, Guvernul forţează ONG-urile şi partenerii sociali (ale căror sume contractate oricum sunt mult mai mici decât cele cu care se vor prezenta la plată autoritățile locale, dar cu care se asigură plata salariilor a sute de mii de oameni), să se pregătească să-și oprească activitatea.
O bună derulare a POSDRU de pildă, ar genera continuarea acordării sprijinului pentru aproape două milioane de cetățeni ai României, cărora le oferă creșterea șanselor la o viață mai bună prin educație, formare profesională continuă, măsuri active de ocupare, intervenții complexe în sprijinul grupurilor și a persoanelor defavorizate sau aflate la limita subzistenței; 200.000-300.000 de locuri de muncă în cele cîteva mii de proiecte derulate cu finanțarea disponibilă, și o dinamizare bine-venită a sectorului non-guvernamental precum și a serviciilor sociale și educaționale. Sunt realizate venituri directe la bugetul de stat de 1,5 – 1,9 mld. euro din taxe și impozite, cu efecte pozitive și de durată asupra economiei și a balanței de plăți.
Având în vedere că mecanismul de decontare a cererilor de plată trebuie să fie unul general aplicabil pentru plata facturilor, că el trebuie să fie accesibil tuturor beneficiarilor de proiecte şi nu doar autorităţilor publice locale, semnatarii acestui comunicat solicită Guvernului României să aprobe de urgență extinderea aplicabilităţii noului mecanism al decontării cererilor de plată şi către beneficiarii proveniţi din rândul persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial: ONG-uri (asociaţii, fundaţii) şi parteneri sociali.
În privința creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene nu trebuie să existe discriminare.
Radu Nicosevici, președinte Academia de Advocacy
Bogdan Iuliu Hossu, președinte Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel ALFA”
Cristian Pârvan, secretar general Asociația Oamenilor de Afaceri din România
Roxana Wring, președinte Asociaţia pentru protecţia şi documentarea monumentelor şi patrimoniului din România,
Simona Popescu, coordonator programe Societatea Academică din România
Răzvan Bobulescu, președinte de onoare FNS Alma Mater
REGIONALIZAREA ROMÂNIEI – Între pericole și oportunități – sinteza audierii publice –
SINTEZA
REGIONALIZAREA ROMÂNIEI – între pericole și oportunități
– sinteza audierii publice –
CADRUL GENERAL AL AUDIERII PUBLICE
Guvernul a inițiat un amplu proces concomitent de regionalizare și descentralizare a României. Acest proces se află într-o etapă de conceptualizare și fundamentare, în căutarea criteriilor care să faciliteze conturarea alternativelor viabile de regionalizare.
În acest sens, Guvernul a adoptat un Memorandum privind măsurile necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România, conform căruia, statul trebuie să rezolve un important decalaj pe care îl are faţă de Europa, pentru a aduce serviciile publice şi deciziile mai aproape de cetăţeni şi pentru a-și folosi mai judicios resursele.
În ce măsura va reuși procesul de regionalizare și descentralizare inițiat de Guvern să răspundă scopului și misiunii declarate, dar mai ales, așteptărilor noastre, depinde decisiv de parcursul și conținutul evenimentelor de consultare publică în etapele cheie ale conceptualizării, fundamentării și operaționalizării procesului de regionalizare a României.
În acest context, Coaliția 52, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș Bolyai și Academia de Advocacy au inițiat, la Cluj Napoca, în data de 28 martie 2013, audierea publică ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități”.
Inițiatorii audierii publice au invitat pe toți cei care cred în potențialul propriu de a contribui la un proces autentic de regionalizare a României, să își exprime opinia în cadrul audierii publice, prin formularea documentată și argumentată, în scris, a răspunsurilor la următoarele întrebări:
u Care sunt pericolele / problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare? Argumentați.
u Care sunt oportunitățile majore specifice României, care ar putea fi valorificate prin procesul de regionalizare? Argumentați.
u Care sunt avantajele competitive care îndreptățesc localitatea Dumneavoastră în a primi, prin delegare, cel puțin una din competențele cuprinse în Memorandumul adoptat de Guvern privind regionalizarea și care să conducă la o guvernare regională performantă? Argumentați.
Acest demers a continuat primul demers sistematic inițiat la Timișoara, în noiembrie 2012, de către Academia de Advocacy, prin audierea publică ,,Regionalizarea României – de ce?”.
Audierea publică este o procedură transparentă şi riguroasă, de colectare de opinii fundamentate, prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia în definirea şi adoptarea politicilor publice de interes local, naţional şi internațional. În acest scop, organizatorii pun la dispoziția celor interesați o bibliografie publică consistentă, din care extrag o premisă riguroasă de dezbatere, denumită motivație, pe baza căreia cei interesați își pot formula opinii argumentate. Detalii asupra procedurii, a regulamentului de participare, a bibliografiei și a altor elemente organizatorice se regăsesc la www.advocacy.ro și www.implicat.info.
STRUCTURAREA ȘI ORGANIZAREA OPINIILOR COLECTATE
Pe fondul prioritizării temei regionalizării României pe agenda guvernamentală, a acaparării agendei mass media și a semnalelor publice ale decidenților politici cheie cu privire la stringența finalizării procesului de regionalizare și descentralizare a României în anul curent, în cadrul audierii publice ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități” s-au colectat 250 de opinii scrise extrem de diverse, pline de conținut și idei, referitoare fie la gradul de așteptare al românilor vizavi de acest proces, fie la idei și sugestii despre cum ar trebui planificat procesul, fie la premisele necesare succesului unui astfel de proces, precum și opinii referitoare la inutilitatea și inoportunitatea în sine a procesului.
Toate aceste opinii scrise colectate, conform procedurii de audiere publică, sunt prezentate public la www.advocacy.ro şi www.implicat.info.
Analiza în structură a opiniilor relevă o acoperire geografică relevantă a celor interesați de subiectul regionalizării, fiind colectate opinii din toate actualele regiuni de dezvoltare ale țării, respectiv din 34 de județe, precum și din afara țării.
Marea majoritate a opiniilor provin din partea reprezentanților societății civile, fapt ce denotă din nou disponibilitatea și deschiderea acestora de a interfera cu procesul decizional public, în general, respectiv cu procesul de fundamentare a modelului de regionalizare și descentralizare anunțat al decidenților, în particular.
S-au mobilizat și și-au asumat responsabilitatea formulării publice a opiniei atât reprezentanți ai formelor structurate ale societății civile – reprezentanți ai asociațiilor de afaceri, ai sindicatelor, organizațiilor non-guvernamentale – cât și cetățeni, care fie nu sunt afiliați vreunei structuri asociative, fie nu au putut sau nu au dorit să angajeze organizația din care fac parte.
De apreciat este și de această dată și interesul mediului academic de a se implica mai concret în viața comunității, precum și consecvența implicării agențiilor de dezvoltare regională, actori cheie, apropiați fenomenului regionalizării.
CUPRINSUL RAPORTULUI SINTEZĂ
În baza documentelor specifice audierii publice, respectiv în principal a motivației și a bibliografiei de fundamentare a acesteia, conform procedurii, Comisia de Experți a analizat și structurat cele 250 de opinii scrise colectate pe tema regionalizării.
Subiectul central anunțat al dezbaterii publice a fost ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități”.
Astfel, intenția inițiatorilor a fost de a canaliza în această etapă a consultărilor publice, dezbaterea în jurul problemelor și a oportunităților pe care eventualul proces de regionalizare și descentralizare anunțat de către Guvern le-ar putea adresa. De asemenea, în baza Memorandumului adoptat de Guvern, complementar s-a inițiat și dezbaterea modului de delegare a competențelor de la nivel central la nivel regional.
Dată fiind etapa incipientă a fundamentării acestui proces la nivelul Guvernului, s-a apreciat a fi esențială identificarea cât mai largă a problemele și oportunităților actuale, reale ale românilor, precum și a realităților din teritoriu, atât pentru a veni în întâmpinarea gradului de așteptare al cetățenilor cu privire la regionalizare, cât mai ales pentru a sprijini definirea clară, concretă și fără echivoc a nevoii, sensului și utilității procesului de regionalizare și descentralizare a României.
Redăm în cele ce urmează sinteza opiniilor scrise colectate de către Comisia de Inițiere a audierii publice și sintetizate, structurat în jurul întrebărilor audierii publice, de către a Comisia de Experți a acesteia.
u Întrebarea nr.1
Care sunt pericolele / problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare? Argumentați.
Problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare, conform opiniilor colectate și analizate, pot fi grupate astfel:
w probleme legate de nivelul de dezvoltare economică, de disparitățile și decalajele economice, respectiv de nivelul sărăciei și nivelul de trai, în general (șomaj, lipsa locurilor de muncă, adâncirea disparităților, scăderea calității serviciilor publice, infrastructura precară din multiple domenii, de la sănătate până la cea de transport, lipsa atractivității investiționale, exodul resursei umane competente);
w probleme legate de centralizarea și concentrarea excesivă a procesului decizional public, cu distorsiuni majore în redistribuirea resurselor publice, prin ingerința politicului, în detrimentul nevoilor reale; (zonele bogate au devenit și mai bogate, iar cele sărace și mai sărace);
w probleme ale sistemului administrativ ineficient, datorate supradimensionării, gradului mare de fragmentare, corupției, birocrației, deprofesionalizării personalului pe fondul numirilor politice, a dotărilor tehnice insuficiente sau depășite moral și a slabei motivări, inconsecvenței și incoerenței legislative, deficiențelor atât în gestionarea proceselor decizionale, cât și a resurselor publice;
w probleme generate de incompleta și ineficienta descentralizare inițiată la nivelul administrațiilor locale, ca urmare a transferului unor responsabilități, fără transferul însă și a surselor de finanțare care să le susțină;
w probleme generate de distanța puterii decizionale politice și a deciziilor publice față de cetățean (la nivel central nu sunt cunoscute în detaliu problemele locale/regionale, precum și specificitățile din teritoriu);
w probleme implicate de absorbția slabă a fondurilor europene, dar și de slaba eficiență a acestora și imposibilitatea corelării și integrării proiectelor de anvergură mică în proiecte strategice.
Dacă marea majoritate a depozanților sunt de acord cu inventarierea marilor probleme specifice ale României, nu toți sunt de acord în privința soluționării lor prin regionalizare.
Astfel, există foarte multe păreri, atât pro, cât și contra regionalizare, care consideră că eventualul proces de regionalizare nu va rezolva problemele majore specifice României, nesoluționate încă. Parte din argumentele enunțate în acest sens țin de identificarea reală a cauzelor problemelor, iar parte de lipsa de încredere în decidenții publici și politici, atât în etapa elaborării și planificării regionalizării, cât și a implementării acestui proces.
Între cauzele reale ale problemelor majore specifice României și care nu se vor soluționa prin regionalizare sunt amintite:
— auto-birocratizarea excesivă, în special a fondurilor europene,
— lipsa unui stat puternic și a unei strategii reale, vizionare de dezvoltarea țării,
— dispariția industriilor țării,
— neexploatarea terenului agricol,
— ignorarea potențialului turistic,
— incapacitatea elitelor de a coagula în jurul lor,
— apatia,
— educația precară,
— sărăcia,
— legislația bolnavă, corupția generalizată.
Alături de lista problemelor majore specifice României, care ar putea fi sau nu soluționate prin procesul de regionalizare, din analiza opiniilor colectate s-a desprins, la fel ca și în cazul audierii publice precedente, o mare clasă a riscurilor care ar putea fi induse de un eventual proces de regionalizare, și anume:[1]
— riscul fragmentării și incoerenţei strategiei de nivel naţional, precum și riscul incapacității supervizării, corelării și supravegherii de la nivel național;
— riscul unui management defectuos al procesului de regionalizare, datorat:
§ riscului de politizare excesivă a procesului;
§ rezistenței la schimbare, în special a funcționarilor din administrația centrală;
§ calendarului excesiv de accelerat;
§ populației neinformate, nepregătite;
— riscul costurilor mult prea ridicate datorate creșterii birocrației, fie și numai prin multiplele schimbări legislative necesare, precum și datorită etapelor indispensabile ale tranziției;
— riscul compromisurilor politice dăunătoare (deşi teoretic se reduce numărul de coruptibili în sistem, puterea lor va fi mai mare, având o şi mai mare forţă în a “negocia”; relațiile de putere vor deveni mai clare, mai bine definite, rețeaua piramidală clarificându-se mai mult și căpătând o mai mare consistență);
— riscul adâncirii decalajelor, atât din punct de vedere economic, cât și social, între județele care nu intră în sfera intereselor politice sau cele care nu vor reuși să obțină statutul de capitală regională (riscul de migrare al fondurilor şi investiţiilor către oraşele-capitală a noilor regiuni, ceea ce ar atrage după sine decăderea economică a oraşelor mai mici, totul în contextul unei mai bune absorbţii a fondurilor comunitare);
— riscul enclavizării și a federalizării este în continuare amintit.
u Întrebarea nr.2
Care sunt oportunitățile majore specifice României, care ar putea fi valorificate prin procesul de regionalizare? Argumentați.
Principalele categorii de oportunități, semnalate în opiniile scrise colectate și analizate, ca fiind corelate direct cu eventualul proces de regionalizare și descentralizare a României sunt redate în cele ce urmează.
w Oportunitatea cea mai frecvent amintită, în corelație și cu problemele majore enunțate ale centralizării excesive a deciziei publice și a administrației ineficiente, este implementarea efectivă a principiului subsidiarităţii şi a descentralizării.
Dezideratele legate de implementarea principiului subsidiarităţii şi a descentralizării se referă la:
— descongestionarea deciziei politice și administrative, inclusiv prin asocierea cu un grad mai mare de autonomie financiară la nivel regional;
— responsabilizarea deciziei politice și administrative;
— modernizarea și eficientizarea administrației publice;
— transparentizarea actului decizional public și apropierea lui de cetăţean şi nevoile sale;
— creşterea competiţiei şi a competitivităţii inter-regionale, dar și cadru propice pentru creşterea egalităţii în şansele privind dezvoltarea în interiorul aceleiaşi regiuni.
w A doua mare oportunitate este cea a creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene.
Argumentele amintite în acest sens sunt legate de:
— oportunitatea relației directe cu U.E., scurtarea traseului de comunicare şi de decizie putând aduce o mai bună gestionare a resurselor financiare;
— oportunitatea accesării fondurilor pentru proiecte de investiții strategice, adaptate însă nevoilor specifice regiunii;
— accelerarea procesului investițional.
w Oportunitatea dezvoltării politicilor publice regionale și a proiectelor investiționale integrate este amintită frecvent în strictă corelație cu domenii specifice de interes major pentru cetățean, cum ar fi:
— crearea unor strategii a ocupării forței de muncă pentru fiecare regiune în parte;
— exploatarea responsabilă a resurselor specifice regiunii;
— dezvoltarea unor ramuri noi, de nişă;
— gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă medicală la nivel regional;
— programele de dezvoltare a agriculturii transferate la nivel regional;
— dezvoltarea accesibilităţii prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii de transport;
— dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu;
— relansarea unor procese de inovare în cooperare cu centre universitare;
— o mai bună gestionare, valorificare şi promovarea a obiectivelor turistice.
Gradul de așteptare al cetățeanului este legat de corelarea deciziilor publice cu nevoi şi probleme specifice, precum şi cu oportunităţi de dezvoltare specifice, diferite şi diverse de la o regiune la alta, pentru diminuarea discrepanțelor sociale, economice, culturale.
w În contextul oportunităților este amintit și potențialul identității regionale.
Obiceiurile, tradițiile, moștenirea istorică, culturală și socială ar putea fi mai bine valorificate atât din punct de vedere turistic, prin proiecte de anvergură regională bine conturate, cât și din perspectiva întăririi coeziunii regionale.
w Din punct de vedere politic, s-a amintit:
— posibilitatea ,,retrasării” influenței politice la nivel local;
— șansa ,,zguduirii” actualelor structuri administrative birocratizate și crearea unor structuri funcționale, orientate pe dezvoltare și nu pe administrare;
— eventuala necesitate a apariției partidelor cu specific regional.
w O oportunitate majoră principială și de fond, deși amintită în puține din opiniile colectate, este aceea că prin procesul de regionalizare s-ar putea constitui nivelul strategic de programare, management şi intervenţii majore la nivelul administraţiei publice locale din România.
— autorităţile publice locale, prin însăşi obiectul lor de activitate, acționează la nivel administrativ-tactic şi operaţional, fiind prea puţin capabile pentru intervenţii strategice, care privesc un orizont de timp mai mare decât un mandat şi care necesită resurse financiare mai complexe decât cele care există la nivelul autorităţilor locale individuale;
— regiunea ar trebui să fie tocmai liantul între comunitățile locale care îmbrățișează aceleași deziderate;
— rolul instituţiilor regionale ar fi nu acela de a crea un nivel administrativ suplimentar, care să se suprapună peste instituţiile existente la nivel local, ci, dimpotrivă, acela de a asigura cadrul strategic necesar pentru intervenţii publice capabile să contribuie în acelaşi timp la îmbunătăţirea competitivităţii actorilor economici şi la diminuarea disparităţilor socio-economice din comunităţile noastre.
u Întrebarea nr.3
Care sunt avantajele competitive care îndreptățesc localitatea Dumneavoastră în a primi, prin delegare, cel puțin una din competențele cuprinse în Memorandumul adoptat de Guvern privind regionalizarea și care să conducă la o guvernare regională performantă? Argumentați.
În privința modului de delegare de la nivelul central spre cel regional a competențelor anunțate prin Memorandumul adoptat de Guvern, părerile sunt din nou împărțite.
Astfel, există opinii în acord cu declarațiile publice ale decidenților, conform cărora dezvoltarea economică la nivel regional ar trebui să nu se concentreze în jurul unui singur oraș, ci să fie cât mai echitabil distribuită în cadrul regiunii, motiv pentru care și competențele în discuție ar trebui să fie cât mai dispers delegate și distribuite în interiorul regiunii.
În contraponderea acestor opinii, s-au enunțat păreri conform cărora atribuțiile delegate la nivel regional să fie concentrate la nivelul unității administrativ teritoriale cu valențe de pol regional de dezvoltare și nu dispersate la nivel de județe componente, pentru a facilita monitorizarea și responsabilizarea și a evita diluarea responsabilităților transferate.
În ambele situații argumentele sunt legate, în general, de cetățean, fie sub aspectul accesibilității lui la diferitele instituții și organisme regionale, dispersate sau nu în regiune, fie sub aspectul pericolului major al accentuării problemelor economiilor de subzistență ale celor mai multe comunități locale.
În afara acestui aspect, al dispersării sau nu a competențelor ce se vor delega la nivel regional, multe opinii au menționat:
— nevoia de criterii obiective de departajare, fundamentate pe studii și analize specifice;
— nevoia unui set de indicatori economici, sociali și geografici de dezbatere și analiză a avantajelor competitive ale potențialelor sau viitoarelor reședințe de regiune.
În acest sens, remarcăm și sugestia lansării pe acest subiect a unor dezbateri bazate pe viziuni strategice, în contextul cărora „capitala” să fie aleasă ca un instrument, din punct de vedere al rolului pe care îl poate juca și a resurselor cu care poate contribui la viitoarele strategii ale fiecărei regiuni.
Din analiza specifică a argumentelor formulate de către depozanți în favoarea explicită a unui oraș sau a altuia, se desprinde orientarea generală a actualelor mari centre urbane de a-și reclama, pe bună dreptate, majoritatea competențelor anunțate a se delega.
În contrapartidă, în competiție cu acestea se înscriu destul de timid alte centre urbane pe una, două sau trei din competențele respective, invocând, în principal, experiențele acumulate în diferite domenii, dar și istoria, tradiția și specificul locului.
Corelat cu problemele, dar mai ales cu oportunitățile identificate, chiar dacă în afara cadrului conturat prin întrebări a dezbaterii audierii publice, în foarte multe din opiniile colectate și analizate, se regăsesc idei variate și cu privire la modul de asociere a județelor în perspectiva viitoarelor regiuni:
Ø o prima categorie este formată din ideile divergente cu privire la criteriul economic de asociere a județelor în viitoarele regiuni:
– există opinii conform cărora viitoarele regiuni ar trebui gândite în ideea asocierii județelor cu creștere economică și cele aflate în declin, astfel încât să se creeze sinergii regionale;
– există opinii care, dimpotrivă, apreciază oportună asocierea de județe aflate în stadii similare de dezvoltare, cu un potenţial de dezvoltare similar şi care să beneficieze de un context omogen în cadrul regiunii;
Ø o a doua categorie a opiniilor divergente referitoare la modul de asociere a județelor se referă la câte criterii și care ar fi acelea care ar trebui să stea la baza procesului de regionalizare:
– există opinii care susțin necesitatea existenței unui singur criteriu, care să aibă potenţialul de a soluţiona decalajele economice (astfel de criterii unice ar putea fi criteriul economic, criteriul accesibilității infrastructurii de transport, criteriul accesului la justiție, criteriul accesului la energia electrică);
– există opinii, majoritare, privind necesitatea fundamentării multicriteriale a modelului de regionalizare (printre criteriile amintite în acest caz sunt criteriile demografice, teritoriale, sectorul economic dominant: industrie, agricultură, turism, gradul de dezvoltare economică (PIB/locuitor), istorie, tradiţii, obiceiuri, numărul de așezări urbane, existența unor metropole economice competitive, a unei infrastructuri de transport, dar și centre universitare și accesul la servicii publice minimale);
Ø în categoria propunerilor, chiar dacă singulare, atipice amintim:
– soluția facilitării și stimulării asocierilor libere între județe, în acord cu interese comune;
– soluția așa-numitului principi al ,,locomotivei – vagon tractat”, în care parametrii de dezvoltare economică ai ,,locomotivei” trebuie să fie superiori cu cel puțin 50%, acest principiul fiind completat de crearea unor ,,insule de prosperitate” în interiorul țării, cu un PIB mediu pe cap de locuitor superior mediei naționale.
În același registru, al sugestiilor privind modalitatea de fundamentare și realizare a regionalizării, multe opinii fac referire la necesitatea autonomiei financiare a viitoarelor regiuni, în contextul unei reale descentralizări din acest punct de vedere. Între aspectele menționate în acest sens amintim:
Ø necesitatea conceperii unui buget regional, dar și a reformării unor aspecte ale bugetării locale, cum ar fi procesul de reechilibrare, politica prelevărilor din veniturile fiscale la bugetul de stat;
Ø preeminenţa principiului stimulativ în faţa celui al solidarităţii, cu aplicarea celui din urmă mai degrabă pentru atenuarea dezechilibrelor interregionale;
Ø sursele de buget vor trebui corelate cu atribuțiile ce revin regiunii, astfel încât să se evite situația în care regiunea primește atribuția fără sursa financiară proprie;
Ø banii proveniți din taxe și impozitele colectate ar trebui să rămână în regiune;
Ø regiunile ar trebui să aibă, în limitele legii, acces la pieţele de capital pentru a finanţa cheltuielile de investiţii prin împrumuturi publice.
Pentru a întregi tabloul gradului de interes ridicat și al așteptărilor și mai ridicate ale cetățenilor vizavi de procesul anunțat al regionalizării și descentralizării României, redăm în finalul sintezei audierii publice ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități”, sugestii ale cetățenilor referitoare la premisele indispensabile bunei fundamentări a acestui proces:
Ø nevoia recursului la știință, teorie și metodă pentru analiza oportunității inițierii procesului de regionalizare, inclusiv din dorința de a minimiza influența criteriilor politice în trasarea viitoarelor regiuni;
Ø studiul de impact ar trebui să fie unul multicriterial, care să includă analize socio-economice, demografice, instituționale, etc. (în prezent, se apreciază că există o serie de cercetări și studii cu privire la regionalizare, elaborate însă pe diferite arii de specialitate nearmonizate, nesintetizate, care să abordeze din perspective multiple aspectele legate de implicațiile regionalizării);
Ø realizarea unei analize comparative a actualei forme de organizare și a celei propuse;
Ø informarea largă cu privire la plusurile și minusurile acestei schimbări;
Ø în perspectiva unui eventual referendum pe subiect, în perioada pregătitoare a procesului de regionalizare, consultările publice trebuie să premeargă etapei de informare și consultare a publicului larg, întrucât opiniile și deciziile cetățenilor necesită un cadru explicativ de soluții deja elaborate, pus la dispoziția lor spre studiere și deliberare finala prin referendum.
Complementar, de remarcat și reținut sunt și așteptările privind îndeplinirea unor pre-condiții în etapa implementării procesului, așteptări ce denotă atât interes, cât și reticență în privința etapelor viitoare ale procesului de regionalizare și descentralizare a României:
Ø introducerea indicatorilor de performanță atât la nivelul regiunilor, cât și în interiorul acestora, la nivelul competențelor delegate, pentru a putea măsura buna guvernare și eficientizarea costurilor;
Ø un corp al funcționarilor publici, calificat și depolitizat , ca și condiție fundamentală a asigurării coordonării diferitelor politici sectoriale și a integrării acestora într-o abordare globală;
Ø nevoia unor minime garanții (nu numai politice) că va fi un proces benefic, prin garantarea din partea celor care îl implementează că va fi un proces viabil și de succes, iar în caz contrar să recompenseze părțile afectate.
CONCLUZIILE COMISIEI DE EXPERȚI A AUDIERII PUBLICE
În urma analizei celor 250 de depoziții colectate și a structurării răspunsurilor pe cele 3 întrebări, Comisia de Experți a elaborat următoarele concluzii:
u identificarea problemelor și a pericolelor majore specifice României s-a dovedit a fi utilă din perspectiva procesului de consultare publică și a celui de fundamentare a procesului de regionalizare, însă, în același timp, s-a dovedit a fi nu foarte facilă, în contextul lipsei unei formulări și definiri foarte clare a modelului de regionalizare care se doreşte a fi aplicat României;
u problemele inventariate sunt probleme majore, generale ale României:
— probleme legate de nivelul de dezvoltare economică, de disparitățile și decalajele economice, respectiv de nivelul sărăciei și nivelul de trai, în general;
— probleme legate de centralizarea și concentrarea excesivă a procesului decizional public, cu distorsiuni majore în redistribuirea resurselor publice, prin ingerința politicului, în detrimentul nevoilor reale;
— probleme ale sistemului administrativ ineficient, datorate supradimensionării, corupției, birocrației, deprofesionalizării personalului pe fondul numirilor politice, a dotărilor tehnice insuficiente sau depășite moral și a slabei motivări, deficiențelor în gestionarea proceselor decizionale și a resurselor publice;
— probleme generate de incompleta și ineficienta descentralizare inițiată la nivelul administrațiilor locale, ca urmare a transferului unor responsabilități, fără transferul însă și a surselor de finanțare care să le susțină;
— probleme generate de distanța puterii decizionale politice și a deciziilor publice față de cetățean;
— probleme implicate de absorbția slabă a fondurilor europene, dar și de slaba eficiență a acestora și imposibilitatea corelării și integrării proiectelor de anvergură mică în proiecte strategice
u majoritatea problemelor generale, actuale ale României sunt văzute ca posibil a fi soluționate prin regionalizare, de către o parte din depozanți, însă, în aceeași măsură, aceleași problemele majore ale României sunt recunoscute, dar apreciate ca fiind imposibil de soluționat prin regionalizare, de către depozanții sceptici, care nu mai au deloc încredere în politic și care apreciază drept cauze reale ale problemelor:
— lipsa unui stat puternic și a unei strategii reale, vizionare de dezvoltarea țării,
— dispariția industriilor țării, neexploatarea terenului agricol, ignorarea potențialului turistic,
— incapacitatea elitelor de a coagula în jurul lor,
— apatia, educația precară, sărăcia,
— auto-birocratizarea excesivă, în special a fondurilor europene,
— legislația bolnavă, corupția generalizată.
u de remarcat faptul că, în raport de modul de acțiune, aceleași pericole și provocări ale României și ale regionalizării pot fi transformate, totuși, în oportunități;
u alături de inventarul de probleme ale României, care ar putea fi sau nu soluționate prin regionalizare, s-a mai conturat și un inventar al provocărilor inerente regionalizării;
u s-a reiterat, foarte clar și distinct, nevoia de identificare a unor criterii obiective de fundamentare a modelului de regionalizare și descentralizare, elaborate în urma unor studii și analize specifice de impact, comparative, în termeni de avantaje și dezavantaje;
u s-a reiterat, de asemenea, intenția reală a cetățenilor interesați de a-și dedica expertiză și timp pentru elaborarea modelului potrivit de regionalizare a României, prin procese repetitive și consecutive de consultare publică.
Conchidem prin a sublinia că, opiniile exprimate denotă gradul foarte mare de așteptare cu privire la procesul de regionalizare și descentralizare. Practic, aproape toate speranțele celor care le mai au sunt puse în acest proces.
Astfel, se așteaptă ca regionalizarea să ducă la creșterea coeziunii, dezvoltarea durabilă și strategică, încurajarea diversității teritoriale și a cetățenilor, schimbul bunelor practici și la eliminarea discrepanțelor economice, sociale și culturale.
Cât din toate astea se va realiza, cât este fezabil a se realiza și mai ales timpul în care se va realiza depind de modelul de regionalizare care se va contura, de modalitatea sa de implementare, precum și de gradul de implicare în tot acest timp a actorilor interesați. În acest context, descentralizarea și creșterea autonomiei vor depinde nu numai de maturitatea și disponibilitatea administrației centrale în a delega competențe și funcțiuni administrative și de dezvoltare către regiuni, ci și de capacitatea și maturitatea regiunilor în a și le asuma.
Raportarea directă a populației, a comunităților locale, la nivelul indivizilor la regionalizare reprezintă o componentă primordială, de neînlocuit în procesul transformărilor. Fără depășirea acestui prag preliminar, politicile dedicate regionalizării vor rămâne formale, generând forme fără fond, fără energie socială, fără efecte notabile.
Politizarea regionalizării ar putea deveni principala capcană.
Problematica regionalizării, de la motivație, la căile de urmat, de la recunoașterea nevoilor, reprezentarea intereselor, până la asumarea responsabilităților nu trebuie să devină obiectul competiției politice, al luptei pentru putere. Transformarea temei într-o simplă lozincă electorală reprezintă nu doar o abordare iresponsabilă, dar și una păguboasă, o sfidare la adresa complexității problematicii.
Tentația de a transforma regionalizarea într-o consacrare constituțională a ,,baronizării” este reală. Dincolo de diferențieri relative, superficiale de ocolul ideologic și chiar față de poziționarea în raport cu puterea centrală, preocuparea diverselor ,,grupuri de interese” instalate masiv la nivel local este de a transforma măsurile administrative implicate de regionalizare într-o recunoaștere și instalare ,,de drept” a ceva ce este un fapt împlinit. Rămâne de văzut care ar putea fi mijloacele, instrumentele, aspectele normative, pragurile instituționale prin care proiectul regionalizării va evita această sfidare. Devine tot mai clar ca ne vom confrunta cu un moment de răspântie.
Regionalizarea nu va rezolva de la sine inerția, ambivalența, lipsa de interes social și capacitatea managerială redusă de absorbție a fondurilor europene.
RECOMANDĂRILE COMISIEI DE EXPERȚI A AUDIERII PUBLICE
Pe baza analizei depozițiilor și a concluziilor evidențiate, Comisia de Experți formulează următoarele recomandări, pentru luarea unei decizii publice optime pe tema regionalizării.
1. Aprofundarea prin comunicare și dezbatere publică a tematicii regionalizării reprezintă o cerință de bază, permanentă.
Guvernul are datoria să publice, fără poziții partizane, o cât mai mare diversitate de date, studii, opțiuni. Se evită, astfel, instalarea percepției că este un demers guvernamental, preponderant politic, dictat de U.E. și executat prin jocuri politice la vârf. O aplicare strictă, ,,de sus în jos” sub influența și condiționările externe deturnează natura proiectului.
Publicarea și dezbaterea rezultatelor cercetărilor de specialitate, rapoarte, studii de caz referitoare la ,,agenda regionalizării”, posibilități și căi de folosit va antrena populația, comunitățile locale într-o recunoaștere și asumare reală a proiectelor.
Prezentarea experienței altor țări din U.E., cu plusuri și minusuri, astfel încât să fie evitate pericole, eșecuri cu costuri de timp, reprezintă o resursă utilă și accesibilă.
Tema regionalizării nu trebuie lăsată doar pe seama mass-media pentru că s-ar urmări, în principal (sau chiar exclusiv), poziții oficiale, polemici, confruntări între exponenții partidelor, grupuri restrânse.
2. Se impune realizarea unui echilibrul între abordarea administrativă, prin politici reformatoare, și implicarea locală directă, ca mecanism de bază al regionalizării.
Concentrarea responsabilităților, a inițiativei și a accesului la resurse, precum și canalizarea întregului proces într-o abordare administrativă, ,,guvernamentală”, ministerială se află nu numai în contradicție deplină cu natura procesului, dar conduce inevitabil la izolare, la practici birocratice.
3. Accesul la avantajele regionalizării nu trebuie să apară ca o nouă sursă de diferențiere, discriminare între localități, categorii sociale, domenii de activitate.
Chiar dacă efectele pozitive ale regionalizării vor cunoaște dezvoltări diverse, acestea vor fi abordate în cadrul unui proces unitar, cu impact general.
Preocuparea pentru a obține echilibrul, evoluții în sincronicitate, cu legături noi, multiple și favorabile ca noi ,,izvoare” ale dezvoltării trebuie să constituie o dominantă atât la nivelul managementului strategic, cât și în efortul asumat pe plan local.
4. Pozițiile sceptice, critice, opuse regionalizării nu trebuie respinse aprioric.
Dimpotrivă, trebuie să li se acorde atenția cuvenită, prin recunoaștere, dialog și cooperare în căutarea de deschideri, soluții, parteneriate. Un consens nu va fi posibil, ca în oricare altă problemă complexă. Dimpotrivă recunoașterea diversității ar prezenta un factor de sprijin, și doar în plan secundar un obstacol.
Diversitatea reprezintă o dimensiune cheie a regionalizării, o componenta de neînlocuit a structurii abordării strategice, dar și a implementării specifice.
Iată de ce, fără consens național, precum recunoașterea reciprocă a complexității, a coeziunii, nu se poate asigura o susținere consecventă a procesului în timp, amplificând riscul decăderii în polemici sterile.
Comisia de Experți
Vasile SURD,
Prof. univ. dr. emerit al Facultății de Geografie din Cluj Napoca,
Vasile DÂNCU,
Președinte al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, Cluj Napoca
Dorel Șandor,
Consultant Independent, București
Şerban Ţigănaș,
Președinte al Ordinului Arhitecților din România, Cluj Napoca
Simona Fiț,
Consultant Transparența Decizională Academia de Advocacy, Timișoara
[1] În completarea inventarului problemelor pe care le-ar putea induce regionalizarea aducem în atenție și conținutul, mult mai dezvoltat pe acest subiect, al sintezei audierii publice ,,Regionalizarea României – de ce?”, întrucât în cadrul audierii publice din noiembrie 2012 acest subiect a fost abordat explicit (www.advocacy.ro). În prezenta audiere publică aspectele riscurilor induse de regionalizare au fost doar reiterate și completate de către o parte dintre autorii opiniilor, în contextul dezbaterii problemelor României și ale regionalizării.
comunitateadeadvocacy
COMUNITATEA DE ADVOCACY 