Arhiva | Articole RSS for this section

Organizațiile de tineret din Bacău cer constituirea Fondului de Tineret

12510472_10205687649206742_4685922383267064736_n

20 de organizații de tineret din Bacău atrag atenția Consiliului Local și Consiliului Județean cu privire la lipsa alocării financiare în vederea constituirii Fondului de Tineret, prevăzut în Legea tinerilor nr. 350/2006. Aceasta impune autorităților din municipiile reședință de județ, precum și consiliilor județene, instituirea unui fond pentru activitățile de tineret.

Contrar dispozițiilor legale, dar și constituționale (articolul 49 din Constituția României), în bugetele ultimilor ani ale Consiliului Local și Consiliului Județean Bacău nu au fost prevăzute fonduri destinate sprijinirii activitatilor de tineret, fapt care indirect îi face pe tineri să părăsească județul imediat după terminarea studiilor din cauza lipsei de oportunități de dezvoltare personală și profesională. Pe termen lung, exodul tinerilor duce la o economie locală subdezvoltată.

Articolul 28 din Legea tinerilor:

(1) Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ constituie anual, în cadrul bugetelor proprii, Fondul destinat activităţilor de tineret.

(2) Fondul destinat activităţilor de tineret prevăzut la alin. (1) se utilizează pentru finanţarea activităţii de tineret a structurilor neguvernamentale de utilitate publică de şi pentru tineret, precum şi a unor activităţi de tineret de interes local, stabilite prin consultarea fundaţiilor judeţene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret de pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective.

Prin urmare, tinerii băcăuani solicită autorităților locale să pună în aplicare legea și să prevadă în bugetele locale pentru anul 2016 sumele corespunzătoare pentru finanțarea activităților de tineret, prin instituirea Fondului de Tineret prevazut de Legea 350/2006 a tinerilor. În caz contrar, aceștia sunt pregătiți să cheme Consiliul Județean în fata instanței de contencios administrativ.

Tinerii din Bacău au mare nevoie de activități în care să fie implicați, însă organizațiile de tineret se confruntă cu o lipsă acută de fonduri pentru implementarea acestora. La recenta masă rotundă la care au participat reprezentatii ONG-urilor din judetul Bacău, am decis să solicităm autorităților publice locale să respecte legea, punand la dispoziție acest Fond de Tineret obligatoriu începând cu anul 2016 și să nu uite că aceștia au fost aleși ca să reprezinte interesele cetățenilor, deci și ale tinerilor din Bacău – Cristian Ghingheș, monitor al Consiliului Tineretului din România pentru gestionarea fondurilor de tineret la nivelul județului Bacău

Organizații semnatare:

Consiliul Tineretului din România;

– Liga Studențească din Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău;

– Asociația „Onestin” Onești;

– Asociația Inițiative pentru o Comunitate Responsabilă Moinești;

– Asociația Există o Șansă Buhuși;

– Romanian Youth Movement for Democracy (RYMD);

– Asociația Un Zâmbet Bacău;

– Asociația Iubim Natura Bacău;

– Asociația pentru Dezvoltare Activă Bacău;

– Asociația „Ingenious Drama” Bacău (ID Fest);

– Centrul European pentru Strategii Durabile Bacău;

– Asociația Happy Life Bacău;

– Asociația Divanul AdBlog Bacău;

– Asociația Elevilor din Bacău;

– Grupul de Inițiativă Basarăbeană Bacău;

– Consiliul Județean al Elevilor Bacău;

– Leo Alpha „Young&Smart” Club Bacau;

– Interact Bacău;

– trupa Nobody’s Group Bacău;

– trupa Transparency Bacău.

Vă mulțumim!

Sursa: https://bacaulactiv.ro/tinerii-din-bacau-solicita-constituirea-fondului-de-tineret-la-nivelul-consiliului-judetean-si-consiliului-local-incepand-cu-anul-2016/

„Democrație, te strigăm în stradă!”

12193448_950095505069857_4124702288278479236_n

Cum recâştigăm democraţia în România?

Analiza protestelor publice

România s-a „normalizat”, a devenit o ţară „europenizată” prin apariţia manifestărilor de protest la scară naţională împotriva consecinţelor coruptiei politicienilor şi, deopotrivă, împotriva derapajului democratic, determinat şi personificat de clasa politică aflată la guvernare.

Seria de proteste publice, începute în 03 noiembrie a.c. la București, sub forma unui miting de susţinere al victimelor incendiului de la Clubul Colectiv din București, apoi proteste extinse ulterior la nivelul întregii ţări sub forma unor mitinguri anticorupție şi antiguvernamentale reprezintă, pentru a parafraza o carte a istoricului Gh. Brătianu, „o enigmă şi un miracol”. Sunt o „enigmă”, deoarece ele s-au declanşat spontan, fără a fi anticipate sau pregătite şi un „miracol”, deoarece au contrazis toate evaluările sceptice, care spuneau că „mămăliga nu explodează”.

În mod cu totul excepţional, ne asumăm riscul de a analiza evenimente aflate în plină desfăşurare, sperând astfel ca soluţiile propuse să determine detensionarea situaţiei sociale şi crearea condiţiilor pentru revenirea la un climat democratic.

După trei zile de doliu naţional şi un marş al tăcerii în memoria victimelor de la Colectiv, oamenii au ieşit luni seară în stradă pentru a-şi exprima revolta.

Zeci de mii de români au ieşit luni seară în stradă personalizând responsabilitatea pentru tragedia din Club Colectiv în urma căreia 32 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 90 se luptă pentru viaţa lor pe patul de spital, în stare gravă sau critică. Protestul din Capitală, care a început în Piaţa Universităţii, a fost anunţat luni pe Facebook, cu mesajul „Demisia Piedone, subordonaţilor lui şi tuturor celor răspunzători” şi „Să nu mai lăsăm oamenii să fie sacrificaţi în numele şpăgii!”. Au adus poze cu tinerii decedaţi, alături de steaguri naţionale şi pancarte cu mesaje precum: „The day we give in is the day we die. Goodbye to Gravity” (Ziua în care cedăm este ziua în care murim – versuri ale trupei Goodbye to Gravity), „Bunicii la război, părinţii la Revoluţie, e rândul nostru acum”, „Corupţia ucide”, „Corruption Kills”, „România fără ei”, „Corupţia, indiferenţa şi lăcomia ucid toată România”, „Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de masacrarea României”, „Şpagatone şi prietenii tăi, dormiţi bine?”.

Consecința unei strategii defectuase de comunicare la nivel de autoritate centrală și locală s-a dovedit dezastruoasă pentru democrație, deoarece au legitimat forțele antisistem.

În Bucureşti, 25.000 de oameni, un număr record în ultimii ani, au mărşăluit mai bine de cinci ore prin centrul Capitalei cerându-le D-lui PrimMinistru Victor Ponta şi D-lui Vicepremier Gabriel Oprea, demisia. „E doar începutul”, au strigat zecile de mii de români, anunţând proteste de amploare în următoarele zile. La fel şi la Primăria Sectorului 4 unde manifestanţii au ajuns în marş cerându-i demisia Primarului Cristian Popescu Piedone. Acelaşi protest este al „generaţiei Facebook”, după cum au fost denumiţi tinerii în ultimii ani ani.

Social media, şi în acest caz Facebook, nu există ca entitate, ci este suma indivizilor şi uneltelor care o compun. Sună ca un truism, dar este pe cât de puternică sunt şi oamenii săi. Cum sunt însă aceşti oameni şi cum se integrează în societate? Generaţia despre care se spune că l-a ajutat pe Klaus Iohannis în cursa prezidenţială şi care a contribuit la protestul din Bucureşti se bazează fix pe ceea ce social media şi tehnologia actuală oferă: o comunicare şi o conectare la un nivel nemaiîntâlnit până acum, rapid şi fără intermediere din partea autorităţilor.

Dacă „generaţia Facebook” ar fi privită din afară, probabil ar părea ciudată. Pentru aceşti oameni, tineri din corporaţii, din diverse domenii liberale, munca şi informarea nu se opresc, propriu-zis, niciodată. Ei sunt conectaţi, prin dispozitivele pe care le folosesc, în permanenţă la fluxuri de informatii şi poate pare, la o privire superficială, că aceşti tineri sunt sclavii tehnologiei, dar, în fapt, o exploatează cel mai bine în interesul lor. Protestul din Bucureşti din 3 noiembrie a pornit pe Facebook, printr-un eveniment. În mod obişnuit, oamenii care spun că participă sunt mai puţini decât cei care şi participă. În acest caz a fost diferit. Este o diferenţă de peste 10.000 de persoane, care s-a văzut pe străzi. De asemenea, s-au dezvoltat comunităţi care organizează proteste şi marşuri, cum ar fi Uniţi Salvăm sau Neam Trezit. Desigur că niciun eveniment nu este izolat la acestea, putând fi creat de oricine, dar asta nu înseamnă că nu e de ajutor să se coaguleze astfel de mişcări prin care pot fi mobilizaţi mai uşor mai mulţi oameni. S-au cerut în avans demisii, s-au organizat deja evenimente, cum ar fi unul pentru demisia primarului Piedone de la Primăria Sectorului 4, iar azi, pe 4 noiembrie, Victor Ponta a anunţat că demisionează. În ianuarie 2016 este deja organizat un eveniment de comemorare a victimelor din clubul Colectiv. Pentru 5 noiembrie este organizat unul de Comunitatea Uniţi Salvăm. Participanţii la proteste desigur că nu sunt legaţi în mod direct de evenimente, dar acestea reprezintă un punct de plecare.

Generaţia Y, denumită şi „generaţia Facebook”, adoptă şi adaptează mult mai uşor şi mai repede noile tehnologii. Preferă smartphone-ul în defavoarea televizorului şi se informează prin celule sociale, iar acum e mai uşor ca niciodată să şi le construiască. Telefonul devine un dispozitiv destul de intim şi în următorii ani va deveni cel mai important. Mai mult, această generaţie îşi preţuieşte bine cea mai importantă resursă: timpul. Asta nu înseamnă că îşi vor exploata la maximum timpul liber pentru a face bani sau a-şi asigura un statut social, ci se vor folosi de orice unelte au la dispoziţie pentru a-şi eficientiza viaţa. De asemenea, această generaţie nu mai este interesată de bani drept scop, ci drept mijloc pentru a-şi realiza planurile. Iar unul dintre planurile imediat este obţinerea unor pedepse pentru cei responsabili, direct sau indirect, pentru incendiul din clubul Colectiv.

Multitudinea locurilor unde s-au înregistrat proteste şi poziţionarea lor în întreaga ţară conduce la concluzia că protestele sunt expresia unor probleme sociale generale la nivel naţional.

Într-un plan mai general, lanțul de reacții al autorităților față de protestele de stradă evidențiază neglijarea conceptului de „masă critică”. Premisa acțiunilor guvernului a fost că nu se va constitui o masă critic necesară protestelor de asemenea natură încât să se ajungă la schimbarea puterii politice prin forța străzii. Or, ignorând realitatea politică și acțiunea cumulativă a factorilor psihologici, economici, sociali și instituționali, Guvernul Ponta a generat o masă critică de ostilitate la adresa sa, pe care nu a reușit să o dezamorseze. Orice partid politic ar trebui să tragă consecințele necesare din eșecul strategiilor de comunicare inadecvate și inadaptatea momentelor critice și problemelor străzii.

Ne punem onest întrebarea dacă un astfel de eveniment tragic nu va putea fi folosit în viitor, dacă în prezent s-a întâmplat, ca factor declanșator al schimbării unui regim politic, sub stindardul promovării urii generalizate împotriva întregii clase politice pe lozinca corupției?

Coaliția 52 bulversează secretomania guvernanților!

5205.11.2013

COMUNICAT

Coaliția 52 bulversează secretomania guvernanților

Asistăm la o premieră în viața publică românească: prima acțiune de lobby a societății civile românești care se finalizează cu succes.

Printr-o campanie intens promovată de cei peste 400 de membri ai Coaliției 52 – coordonată de Academia de Advocacy – timp de aproape doi ani, s-a reușit modificarea Legii transparenței decizionale. Dacă până acum politicienii și înalții funcționari publici se ascundeau de opinia, de propunerile și cererile cetățenilor, evitând să implice societatea civilă în procesul de adoptare a diferitelor decizii și refuzând accesul la documente de interes public, de acum încolo aceștia nu vor mai putea să o facă. Legea Transparenței este mult mai clară și mai apropiată de spiritul transparenței decât la adoptarea sa inițială, în anul 2003. Modificările aduse vechii legi modernizează accesul cetățenilor, inclusiv al jurnaliștilor, la deciziile publice, mai ales că s-a introdus obligativitatea, inclusiv la nivel local și județean, ca studiile de impact și/sau fezabilitate să devina obligatorii ca documente publice anexe ale proiectului de act normativ propus. Decidenții nu vor mai putea deci acționa discreționar, numai pentru că așa e ordinul de la partid sau doresc să își satisfacă clientela politică.

Concret, Coaliția 52 a îmbunătățit transparența decizională în România prin:

1)        extinderea perioadei de consultare publică la 30 de zile lucrătoare (nu calendaristice, cum se trăgea de timp până acum);

2)       derularea procesului de consultare publică până la începerea dezbaterilor în cadrul autorităților publice, nu până la finalizarea lor);

3)       publicarea modalității de colectare a recomandărilor de la cetățeni;

4)      publicarea modalității de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării la cuvânt și orice alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice;

5)       asigurarea unui real acces public, pe site și la sediu, la următoarele documente:

  1. a.    minuta dezbaterii publice;
  2. b.   recomandările scrise colectate;
  3. c.    versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării;
  4. d.   rapoartele de avizare;
  5. e.    versiunea finală adoptată a actului normativ;

6)      introducerea unui registru al opiniilor și propunerilor colectate, pentru ca acestea să rămână consemnate, iar decidenții să nu poată minți opinia publică asupra inexistenței lor;

7)       specificarea concretă, de către cei interesați din societatea civilă, a articolelor la care fac referire în opiniile și propunerile elaborate;

8)      introducerea, inclusiv la nivel local și județean, a studiilor de impact și/sau fezabilitate ca documente publice anexe proiectului de act normativ propus;

9)      diferențierea ședinței publice (de regulă a Consiliilor Locale / Județene) de dezbaterea publică, dedicată întâlnirii cu cetățenii;

10)   obligativitatea participării la dezbaterile publice cu cetățenii a inițiatorilor, experților și/sau specialiștilor implicați, din partea autorității publice care, de regulă, chiuleau de la astfel de evenimente.

Invităm pe toți cetățenii să supravegheze respectarea noilor prevederi legislative în privința transparenței potrivit Legii 52/2003, cu modificările și completările ulterioare, și să ne semnaleze orice abateri de la cadrul legal, pentru a putea interveni și elimina orice abuzuri, din partea oricărei autorități publice.

Cum a reușit Coaliția 52 sa modifice Legea 52/2003

 

Procesul de modificare a legii s-a derulat pe durata a două legislaturi în Parlamentul României și a trei Guverne. Aceste modificări au fost absolut necesare deoarece, în anul 2003, când a fost adoptată Legea 52/2003, deși ea a fost susținută și promovată de N.A.T.O. și U.E., politicienii români au lăsat portițe care nu permiteau o transparență absolut democratică la toate nivelurile decizionale. Legea a fost prea puțin înțeleasă și aplicată deopotrivă de politicieni ori funcționari, dar și de cetățeni, în lipsa unei reale informări asupra felului în care ei pot influenta decizia publică. În consecință, astăzi încă:

Ê Dialogul cu instituțiile publice este unul greoi, nu sunt respectate termenele prevăzute de lege, iar responsabilitatea este pasată în mod deliberat către angajatul nominalizat sa răspundă cererilor în baza Legii 52/2003, protejând astfel, adevăratul decident – primarul, președintele de Consiliu Județean sau ministrul;

Ê Este confirmată lipsa unei proceduri minimale de organizare a dezbaterilor, la nivelul instituțiilor publice, fapt care a generat mimarea procesului de consultare a societății civile.

Detalii și documente în acest sens găsiți la www.coalitia52.ro/monitorizari.

În România anului 2012, după o lungă perioadă de ”liniște”, au reînceput, în ciuda frigului de ianuarie, insistente proteste de stradă, care reclamau, la fel ca și acum, o nemulțumire generală profundă care, în cele din urmă, i-a determinat pe politicienii de toate culorile să re-reconsidere rolul dialogului în democrație.

,,Coaliția 52”, lansată în 27 ianuarie 2012, și care astăzi numără peste 400 de membri la nivel național, cetățeni și reprezentanți ai organizațiilor patronale, sindicale și ONG-uri din diferite domenii de activitate (www.coalitia52.ro/cine-suntem), a acționat pentru bulversarea secretomaniei guvernanților, militând pentru acces la informația de interes public și transparență, ca premise ce pot încuraja un rol activ al cetățenilor în blocarea politicilor care lezează interesele populației.

Demersul Coaliției 52 a urmărit îmbunătățirea transparenței și a dialogului cu decidenții, prin introducerea în Legea 52/2003: a) a sancțiunilor directe și imediate aplicabile conducătorilor autorităților publice pentru nerespectarea Legii 52/2003, b) a termenelor rezonabile de dialog și c) a unor reguli minimale unitare de dialog.

Acțiunile cheie ale campaniei de advocacy a Coaliției 52 de îmbunătățirea a transparenței decizionale în România au fost:

y     20 de conferințe de presă simultane în diverse orașe ale țării, în scopul sensibilizării opiniei publice și a cointeresării decidenților politici, în 9 februarie 2012;

y     20 de mese rotunde cu decidenți locali, județeni și naționali, în orașe importante ale țării, sub titlul ,,Respect și responsabilitate în dialog”, în 17, 24 februarie 2012;

y     întâlniri cu toate grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților și cu reprezentanți ai Guvernului, în martie 2012.

Rezultatele imediate ale campaniei de advocacy inițiate au fost:

  • susținerea campaniei de către 70 de parlamentari din legislatura 2008 – 2012;
    • 17 deputați și senatori și-au asumat Propunerea Legislativă:

–     deputați – PSD: Itu Cornel;

–     deputați – PNL: Uioreanu Horea-Dorin;

–     deputați – PD-L: Arion Viorel, Călian Petru, Ciobanu Gheorghe, Dugulescu Marius Cristinel, Gurzău Adrian, Movilă Petru, Prigoană Vasile-Silviu, Tabără Valeriu;

–     deputați – Mino.: Buciuta Ştefan, Ignat Miron;

–     deputați – neafiliaţi: Giurgiu Mircia;

–     senatori – PSD: Cordoş Alexandru;

–     senatori – PNL: Nicoară Marius Petre, Rădulescu Şerban;

–     senatori – PD-L: Hărdău Mihail.

Au urmat activități de lobby ale reprezentanților Coaliției 52 atât în Parlamentul României, pe perioada legislaturii 2008 – 2012, dar mai ales a legislaturii actuale, cât și în Guvern.

Rezultatele imediate ale acțiunilor de lobby au fost:

  • adresă de respingere din partea Guvernului (Ponta 1), în 15 iunie 2012;
  • vot de respingere la Senat, în 17 septembrie 2012;
  • aviz favorabil din partea Guvernului (Ponta 2), în 11 aprilie 2013;
  • vot de adoptare în Camera Deputaților, cameră decizională, în 8 octombrie 2013;
  • promulgarea de către președinte, în 30 octombrie 2013;
  • trimiterea spre publicare în M.O. a Legii 281/2013 pentru modificarea și completarea Legii 52/2003, în 31 octombrie 2013.

Avem, așadar, o lege a transparenței îmbunătățită!

Noi credem că, prin forța coaliției pe care o reprezentăm, putem schimba obiceiuri greșite și atitudini ostile cetățenilor, pentru că știm și putem să folosim inteligent o Lege a Transparenței îmbunătățită.

Cu încredere în forța demersurilor participative de succes,

Radu NICOSEVICI, președinte

 

Pentru detalii puteți contacta secretariatul tehnic al Coaliției 52:

Academia de Advocacy

Tel: 0256.403840; Fax: 0256.403841; Email: office@advocacy.ro;

Timișoara, Bd. Republicii nr.9, 300159, Timiș, România.

Coaliţia 52 a apărut ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului între societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii 52.

“ATITUDINE, REPREZENTARE ȘI ARGUMENT ÎN DIALOGUL CU PUTEREA“ Lansarea Corpul Profesioniștilor în Lobby

img_8899Marţi, 25 iunie 2013, în prezența a numeroși reprezentanți ai clasei politice și societății civile, in Sala Le Diplomats a Hotelului Hilton Bucuresti a fost prezentat Corpul Profesioniștilor în Lobby din România.

383 de specialişti în activitatea de lobby, reprezentanţi de patronate, sindicate, ONG-uri, camere de comerţ şi asociaţii de IMM-uri, au fost certificaţi în cadrul proiectului strategic Partener Activ şi Implicat, în urma dobândirii competenţelor de reprezentare argumentată a intereselor membrilor lor, în dialogul civic şi social cu decidenţii politici.

Peste jumătate dintre aceştia au aderat la Corpul Profesioniştilor în Lobby, organizaţie profesională constituită în decembrie 2012 şi care are, în prezent, membri în toate regiunile de dezvoltare ale ţării.

Evenimentul a fost deschis de Radu Nicosevici, președintele Corpului Profesioniștilor în Lobby, care a ținut să reitereze importanța prezervării standardului profesional, pentru consolidarea practică a tehnicilor dobândite și pentru promovarea bunelor practici de intervenție pe lângă decizia publică a reprezentanților grupurilor de interese legitime.

Numeroşii parlamentari prezenţi la eveniment au salutat constituirea Corpului Profesioniștilor în Lobby şi rezultatele proiectului Partener Activ şi Implicat, subliniind rolul benefic şi necesitatea profesiei de lobby-ist în procesul de legiferare.

Membrii Corpului au subliniat încă o dată că ÎNTREAGA societate civilă trebuie să fie un factor important în influențarea reală a politicilor publice, prin implicarea constantă și consecventă în elaborarea de studii și analize de impact ale proiectelor de acte normative, prin formularea de opinii documentate și implicarea în dezbateri publice.

Evenimentul a fost ultimul dintr-o serie de evenimente regionale derulate şi finalizate cu prezentarea la nivel naţional a Corpului Profesioniştilor în Lobby, a sucursalelor sale regionale şi a experţilor regionali membri ai Corpului, pregătiţi să intervină şi să relaţioneze profesionist cu decidenţii.

Fișiere:
995040_637303709631402_512628427_n
COMUNITATEA DE ADVOCACY ONESTI a fost prezenta la eveniment alaturi de parlamentari, prin reprezentantii sai lobby-sti
Dl.Gaman Catalin si Dl.Chiriac Robert-Ionut.

Societatea civilă din Oneşti ia atitudine în procesul regionalizării României!

1 pagina ADVOCACY 

COMUNITATEA DE ADVOCACY

https://comunitateadeadvocacy.wordpress.com

comunitateadeadvocacy@gmail.com

Joi, Martie 28, 2013, Cluj

AUDIERE PUBLICĂ:

Regionalizarea României – între pericole şi oportunităţi?

Pericolele / problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare.

Misiunea declarată a procesului de regionalizare este aceea de a spori legitimitatea autorităţilor publice în proiectarea şi îndeplinirea unor obiective strategice la nivel regional, în plan economic, social, cultural, cu efect asupra modernizării societăţii româneşti. Scopul constituirii regiunilor şi al descentralizării vizează diminuarea dezechilibrelor regionale existente și corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor.

In plan politic, un risc major il constituie alegerea viitorilor presedinti ai regiunilor, alegere ce va naste o lupta politica intre viitorii guvernatori / voievozi ai regiunii, care ar fi de preferat pentru Romania sa fie o alegere de specialisti in administratie publica, guvernare moderna si dezvoltare locala, responsabili si reprezentativi si nu o lupta intre actualii baroni locali ai judetelor.

In plan economic, o problema majora a procesului de regionalizare o constrituie descentralizarea unor atribuţii fără finanţare corespunzatoare. Transferul de resurse şi competenţe de la nivel central la cel regional trebuie însoţit de transferul de resurse financiare. Viitorul sistem fiscal al regiunii trebuie să fie unul deschis, pentru a nu risca o alunecare spre autarhie. Concret, o parte din taxele şi impozitele colectate la nivelul regiunii vor fi utilizate în graniţele acesteia, iar o parte vor ajunge la bugetul central. Lipsa unui proces de redistribuire a avuţiei naţionale pentru a acoperi nevoile unor zone mai sărace va impiedica necesitatea ca acestea să recupereze din diferenţele si dezechilibrele existente.

In acelasi context, dar in sens invers, exista riscul polarizarii resurselor si pericolul concentrării resurselor în viitoarele capitale ale regiunii. O diminuare a dezechilibrelor existente presupune concentrarea unor sume mai mari catre proiecte de dezvoltare ale zonelor mai sarace, realitate nu foarte usor de acceptat de catre mai marii regiunii.

In plan administrativ, un pericol il constituie gradul de control al statului asupra politicilor viitoarelor regiuni. Astfel Statul Roman trebuie să mentină un rol de control, evaluare şi monitorizare a diversele politici regionale pentru a putea fi integrate in politicile naţionale.

Totodata, daca scopul regionalizarii este flexibilizarea şi apropierea de cetăţean a administraţiei, atunci trebuie să existe un optim între numărul angajaţilor din sectorul bugetar şi calitatea serviciilor oferite de noile structuri regionale, reducandu-se astfel si birocratia.

Din punct de vedere social, discutiile pornite in jurul reorganizarii teritorial-administrative a atras si noile conflicte cu etnicii maghiari din asa-zisul Tinut Secuiesc, in contextul clamarii tot mai accentuate a dorintei acestora de autonomie, exprimata public prin arborarea steagului specific pe obiectivele publice din Romania.

In planul transparentei decizionale, pericolul il constituie lipsa unei dezbateri publice reale si transparente a proiectului in Parlamentul Romaniei versus asumarea unei raspunderi a Guvernului in fata Parlamentului, si deci impunerea unei decizii politice. In acelasi context este nevoie de un proces de comunicare publică eficienta a avantajelor si dezavantajelor regionalizarii, pentru a inlatura teama populatiei generata de lipsa de cunoastere a acestui proces.

Oportunitățile majore specifice României, care ar putea fi valorificate prin procesul de regionalizare.

,,Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020 – Spre o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse” (ATUE 2020), adoptată în 19 mai 2011, reafirmă drept obiectiv comun al UE coeziunea teritorială.

Una dintre oportunitatile Romaniei in contextul noii alocari financiare europene din pachetul legislativ referitor la Politica de Coeziune pentru perioada 2014-2020, constă intr-o relativ mai bună absorbție a fondurilor europene, dar si un imbold în ceea ce privește prevenirea și reducerea decalajelor inter- și intra-regional.

Dacă nu va începe odată cu exerciţiul financiar european 2014-2020, regionalizarea nu va accelera, ci va încetini absorbţia fondurilor europene.

Oportunitătile pe care le oferă regionalizarea se concretizează într-o absorbţie mai facilă a fondurilor europene, însotită de posibilitatea proiectării unor planuri de dezvoltare la nivel major, concomitent cu o reducere a clientelismului politic, a coruptiei si eficientizarea unui aparat de stat greoi, supradimensionat, bugetofag.

Delegarea unor competente decizionale nivelelor locale reduce centralismul exagerat si introduce un echilibru mai mare între diferitele institutii ale statului.

Regionalizarea este o cale de a face guvernarea mai receptivă şi mai eficientă.

Regionalizarea e necesară pentru a asigura capacităţi de dezvoltare României. Un stat functional implică o reală descentralizare: unităti administrative mai mari, cu resurse mai multe, capabile de intiative serioase.

Guvernanta multi-nivel in context european se plaseaza in stransă legătură cu procesele de regionalizare si descentralizare. Aplicarea celor 5 principii ale bunei guvernante (transparenta, responsabilitatea, participarea, eficienta si subsidiaritatea) reprezinta garantia democratiei, consacrand necesitatea parteneriatului la procesul decizional intre actorii locali/regionali si autoritatile centrale la derularea programelor de dezvoltare.

Un proces optim de regionalizare, fundamentat pe principiile bunei guvernante, va favoriza:

(a) creşterea eficienţei administraţiei în dezvoltarea unor politici pentru dezvoltarea la nivel regional şi local (primordial, prin redistribuirea responsabilităţilor şi funcţiilor administrative între guvernarea centrală şi regională, respectiv prin raţionalitatea gestionarii si alocarii resurselor la nivelul actorilor locali/regionali);

(b) stimularea unei societăţi civile informate, organizate si active în sensul implicarii acesteia în sfera publică, respectiv pentru a se asigura că descentralizarea nu se produce strict în beneficiul unor „elite locale”;

(c) oferă oportunităţi acelor sectoare marginalizate la nivel central însă esenţiale pe plan local şi o mai mare transparenţă şi responsabilitate, ducând la o mai eficientă alocare a fondurilor;

(d) modernizarea reală a administraţiei publice din România prin impunerea principiilor de: Transparenţă, Răspundere individuală şi valorizarea competenţei, Responsabilitate şi încredere reciprocă, Eficienţă şi eficacitate, Sustenabilitatea deciziilor.

Capacitatea de definire a nevoilor, capacitatea de a formula politici publice şi de a le implementa va contribui la succesul dezvoltării unei regiuni. De modul în care structurile regionale de conducere vor utiliza resursele, vor stabili strategii, obiective, planuri de acţiune care să utilizeze optim resursele specifice ale fiecărei regiuni, va depinde reusita regionalizarii.

Avantajele competitive care îndreptățesc judetul Bacău în a primi, prin delegare, cel puțin una din competențele cuprinse în Memorandumul adoptat de Guvern privind regionalizarea și care să conducă la o guvernare regională performantă.

Programul de Guvernare 2013-2016 oferă, în capitolul „Dezvoltare şi administrație”, obiectivele referitoare la competenţele ce urmează a fi exercitate de viitoarele regiuni.

Poate fi Bacăul capitala viitoarei regiuni Nord-Est? Poate si trebuie sa fie!

 Bacăul poate contribui la dezvoltarea economică a regiunii, avand deja un centru de afaceri consolidat optim pentru mediul de afaceri regional – Centrul de Afaceri şi Expoziţii „Mircea Cancicov” Bacău situat în partea de Vest a Municipiului Bacău, pe Calea Dr. Alexandru Safran nr. 145, strada care continua DN 11, ce leagă Municipiul Bacău de Oneşti – http://caebacau.ro ;

 Bacăul este capabil sa asigure gestionarea fondurilor europene la nivel regional, gradul de absorbtie al fondurilor europene a evoluat foarte rapid in ultimii ani, asa incat, in prima jumatate a anului 2012, judetul Bacau se afla in fruntea judetelor Regiunii Nord-Est. Bacaul are, pe lângă experiența administrativă prin proiectele realizate la Primăria Bacău și fondurile europene atrase până acum, și recunoașterea internațională de care se bucură la nivel european Primarul Municipiului Bacau – Romeo Stavarache – raportor din partea Comitetului Regiunilor (CoR) pentru Fondul de Coeziune 2014 – 2020 și vicepreședinte al CoR;

 Bacăul este pregatit pentru gestionarea şi modernizarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, aerian, avand avantajul de fi cel mai important nod rutier si feroviar din regiunea Nord-Est: prin construirea liniei ferate de mare viteza Nadlac – Arad – Timisoara – Deva – Sibiu – Brasov – Bacau , care va traversa practic centrul Romaniei de la Vest la Est pe un aliniament nou, in continuarea proiectului european al unei linii ferate de mare viteza Paris – München – Budapesta, si a liniei ferate de mare viteza BucurestiPloiestiFocsani – Bacau – Suceava (Iasi), in paralel cu o autostrada, pe un aliniament nou Bacau – Onesti – Tg. Secuiesc – Brasov va permite racordarea centrului Moldovei la centrul Romaniei si la coridorul european IV TEN. Totodata, Bacaul detine un aeroport internațional – Aeroportul International „George Enescu” Bacau, destinat atat traficului civil de calatori si marfa cat si celui militar – http://www.bacauairport.ro ;

 Bacăul este apt pentru gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistență medicală la nivel regional – avand in patrimoniu Spitalul Judetean de Urgenta Bacau – http://www.sjubc.ro/ , cu medicină de înaltă performanță, spital de nivel zonal, deservind si judetul Neamt, Spitalul Municipal Bacău, primul spital public la standarde europene construit în România după Revoluție, precum si spitale pe specialitati medicale: pediatrie, pneumofiziologie, etc.;

 Bacăul poate asigura promovarea obiectivelor de turism de interes regional, el insusi detinand importante resurse ce constau in peisaje naturale, monumente istorice, muzee, case memoriale, localitati pitoresti si renumite statiuni balneare si climaterice, asigurand promovarea acestor resurse prin proiectul “Dezvoltarea și consolidarea turismului în Municipiul Bacău prin promovarea oportunităților locale”, implementat și cofinanțat prin Programul Operațional Regional;

 Bacăul are capacitate in amenajarea teritoriului la nivel de regiune, avand deja acumulata experienta administrativa in elaborarea si aplicarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău şi a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Bacău, la nivelul Consiliului Judetean Bacau – http://www.csjbacau.ro/p_plan-amenajare.html ;

 Bacăul poate asigura dezvoltarea învățământului preuniversitar tehnic şi profesional la nivel regional, precum şi a învățământului superior, avand unitati de invatamant universitare acreditate la nivel national, precum Universitatea „Vasile Alecsandri” si Universitatea ,,George Bacovia” din Bacău, promotoare a programelor internationale: ERASMUS, Scoala internatională de vară;

 Bacăul are expertiza elaborarii unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii în vederea încurajării accesului produselor româneşti pe piețele interne si externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale, avand experienta brandului “FABRICAT ÎN BACĂU”, creat de Primaria Municipiului Bacau si Camera de Comert Bacau, care a adus în prim plan producătorii şi creatorii autohtoni, punând accent pe recunoaşterea valorilor judetului Bacău şi prezentarea ofertei de produse şi servicii a întreprinzătorilor băcăuani;

 Bacăul are responsabilitatea gestionarii programelor de protecție socială la nivel regional, avand in vedere contextul economic care plaseaza Modova ca una dintre cele mai sarace regiuni din Romania, campioana la numarul de solicitanti si beneficiari ai prestatiilor sociale, cca.40% din numarul populatiei. In acest sens, Judetul Bacau a fost un actor principal al Planului regional de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială 2011 – 2013, al Regiunii nord-est http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_2011.pdf ;

 Bacăul asigura in prezent protecția mediului la nivel regional, intrucat Agenția Regionala de Protecția Mediului pentru Regiunea 1 – ARPM Nord – Est, are sediul la Bacău, fiind reorganizata ca Agenția Județeană pentru Protecția Mediului (AJPM). Bacaul are experienta elaborarii si implementarii “Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului” la nivel judetean, beneficiind de asistenta tehnica si financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ministerele de resort din Olanda si Danemarca, precum si a Master-Planului Sistem de Management integrat al deşeurilor solide, finantat prin POS Mediu ;

 Bacăul este pregatit pentru gestionarea situațiilor de urgență la nivel regional prin crearea unui sistem regional de intervenție, benefiicind in prezent de Centrul zonal de pregatire de Protectie Civila Bacau si de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău, care gestioneaza Planul de analiză și acoperire a riscurilor de pe teritoriul județului Bacău;

 Bacăul este promotor al sportului de performanță – avand in curs de finalizare Sala Polivalenta a Sporturilor din Bacau, cu 6000 de locuri in tribune, care va putea fi extinsa pana la 8000 de locuri, ce permit organizarea unor competiții de anvergură internațională cum sunt cele de tenis, fotbal în sală, handbal, volei sau baschet ;

 Bacăul este vioara intai a dezvoltarii culturale la nivel regional – avand un centru cultural de nivel european: Centrul de Cultură International „George Apostu” Bacau, ce asigură condiţii ideale de realizare, descoperire şi contemplare a artei contemporane, dar si Centrul Cultural „Rosetti-Tescanu-George Enescu” Tescani, Bacau, organizator al Taberei Internationale de la Tescani. Instituţii de cultură ale judeţului ce merita apreciate sunt: Teatrul dramatic „Bacovia”, Muzeul de istorie, Muzeul de artă, Muzeul de ştiinte naturale, Biblioteca judeţeană, , Casa memorială George Bacovia, Filarmonica, Galeriile de artă.

 Bacăul are o puternică experientă in gestionarea fondurilor europene, a initiat constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Nord-Est, aprobata de Consiliul pentru Dezvoltare Regionala, a primit statutul de pol national de dezvoltare urbana, a semnat primul contract de finantare pe Programul Operational Regional, fiind initiatorul utilizarii banilor europeni pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuit, acceptat de Uniunea Europeană prin POR, si un candidat redutabil in obtinerea statutului de capitală a Regiunii Nord-Est.

COMUNITATEA DE ADVOCACY

lin Gaman         Virginia-Smăndiţa Brăescu         Robert-Ionuţ Chiriac

https://comunitateadeadvocacy.wordpress.com

”Harta Randamentului Politic” a județului Bacău!

image001

Harta randamentului politic este un instrument de lucru oferit presei spre informare și analiza, dar si document de arhivă, instrument în analiza comparativa cu alte legislaturi.

Harta randamentului politic pe regiuni geografice, județe propune cifre care așează fiecare partid și fiecare regiune în ansamblul forului legislativ.

Harta a fost realizată pe schema actualelor regiuni de dezvoltare economică, pentru lizibilitate și pentru evitarea interpretărilor de susținere a vreunei variante de regionalizare, înainte de dezbaterea publică a temei.

Cifrele există poate în parte in piata informatiilor, dar – ce aduce nou proiectul “Harta randamentului Politic” este viziunea unitară și integrată asupra acestor date abordând formațiunile politice ca individualități și nu ca alianțe sau uniuni, așa cum s-au prezentat în fața electoratului.

Hărțile și graficele prezentate sunt un instrument util jurnaliștilor:

–          Pentru intelegerea influentei regiunii in decizia legislativa (a se vedea reprezentarea județului Bacău în plen/în diverse comisii).

–          Pentru înțelegerea influenței regiunii într-un anumit domeniu (a se vedea nr. membri în comisii/funcții deținute în comisii);

–          Pentru înțelegerea influenței partidelor în parlament, depășind aparența alianțelor politice (a se vedea impunerea unor membri în funcții comisii/ministere);

–          Pentru înțelegerea șanselor pe care le are un parlamentar de a-și  îndeplini promisiunile electorale care i-au adus votul în circumscripție, având în vedere apartenența actuală la o comisie, conexă sau nu domeniului în care a făcut promisiunea.

Astfel în urma analizei ”Hartei Randamentului Politic” a județului Bacău, s-a constatat următoarele:

  • Din cele 18 comisii de la Senatul României, avem reprezentanți doar la 5 comisii (Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia permanentă a românilor de pretutindeni).
  • Din cele 17 comisii din Camera Deputaților, avem reprezentanți  la  9 comisii (Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor  şi respectiv Comisia pentru egalitate de șanse între femei și barbați).

Din analiza obiectivelor strategice de dezvoltare economică ale județului Bacău, astfel cum sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030, reprezentanții Coaliției 52 din Bacău, respectiv din regiunea de Nord-Est, considerăm că pentru respectarea promisiunilor din fața electoratului, parlamentarii  județului Bacău vor trebui să–și unească forțele în direcţia strategică de consolidare a mediului de afaceri judeţean, prin revitalizarea şi/sau reconversia vechilor zone industriale concomitent cu susţinerea altor sectoare de activitate.

Așadar stimații  jurnaliștii și reprezentanții societății civile au fost invitaţi să participe simultant în mai multe orașe ale țări, la o serie de conferințe de presă în care se prezintă randamentul politic pe regiuni și județe.

Coaliţia 52 Bacău

____________

Secretariatul coaliției: Asociația Academia de Advocacy

Timișoara, Bd. Republicii nr.9, 300159; Tel: 0256.403840; Fax: 0256.403841; Email: office@advocacy.ro

www.advocacy.ro   www.implicat.info   www.transparenta.ro

Coaliția 52 este formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii nr.52/2003.

În prezent, din Coaliția 52 fac parte peste 400 de cetățeni și reprezentanți ai societății civile, lista adeziunilor fiind permanent deschisă.

CAMPANIILE COALIȚIEI 52!

image001

Coaliția 52 este formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică din România.

Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii nr.52/2003.

În prezent, din Coaliția 52 fac parte peste 400 de cetățeni și reprezentanți ai societății civile, lista adeziunilor fiind permanent deschisă.

Prima acțiune a coaliției a constat în promovarea unor îmbunătățiri ale Legii nr.52/2003 care să garanteze consultări publice corecte și oneste, inclusiv sancțiuni pentru cei care o încalcă. Astfel, în mai puțin de 3 luni, reprezentanții Coaliției 52 au reușit promovarea în Parlamentul României a unei propuneri legislative de modificare a Legii nr.52/2003, sub semnătura și asumarea a 17 parlamentari, senatori și deputați, membri ai tuturor grupurilor parlamentare. Acest rezultat a fost posibil datorită acțiunii reprezentanților Coaliției 52 de pe întreg teritoriul țării, care, începând cu 27 ianuarie 2012, data lansării oficiale a coaliției, au derulat o serie de acțiuni concertate și corelate la nivel național, și anume:

 conferințe de presă locale simultane în peste 20 de orașe ale țării, în scopul sensibilizării opiniei publice vizavi de importanța transparenței actului decizional, precum și a cointeresării decidenților politici în a susține demersul Coaliției 52 de îmbunătățire a Legii nr.52/2003;

 mese rotunde simultane cu decidenți locali, județeni și naționali, în 20 de orașe importante ale țării, sub titlul ,,Respect și responsabilitate în dialog”, evenimente în cadrul cărora au fost obținute peste 62 de susțineri explicite din partea parlamentarilor pentru demersul Coaliției 52;

 întâlniri ale reprezentanților Coaliției 52 cu toate grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților, pentru promovarea amendamentelor la Legea nr.52/2003.

Amendamentele propuse vizează:

sancțiuni directe și imediat aplicabile conducătorilor autorităților publice pentru nerespectarea Legii nr.52/2003;

termene rezonabile de consultare publică aliniate la standardele UE;

reguli minimale unitare de organizare a procesului de consultare publică.

În prezent, propunerea legislativă se află în dezbatere la Camera Deputaților (Cameră Decizională).

Reprezentanții Coaliției participă la dezbaterile din Camera Deputaților și urmăresc îndeaproape parcursul propunerii legislative.

Detalii puteți urmări la www.coalitia52.ro – Campania Amendarea Legii 52/2003.

Având drept misiune și promovarea și stimularea dialogului civic cu decidenții politici, reprezentanții Coaliția 52 au organizat, în perioada campaniei electorale locale 2012, la nivel național, pe un format unitar, o serie de mese rotunde de dezbatere a problemelor locale cu candidații la funcțiile locale și/sau județene. Rezultatul a fost organizarea a 16 mese rotunde, la care au participat 111 candidați locali.

Declarațiile candidaților la mesele rotunde pot fi urmărite pe site-ul Coaliției 52, la adresa www.coalitia52.ro – Campania C52 la localele 2012.

Cel mai recent demers al Coaliției 52 este campania pentru deblocarea reală a POSDRU.

Prin organizarea de mese rotunde și conferințe de presă, în cât mai multe localități din țară, campania își propune să scoată în evidență: impactul benefic pe care proiectele finanțate prin POSDRU îl au în comunitate, situațiile critice în care se află beneficiarii, identificarea și promovarea diverselor soluții pentru deblocarea situației.

La această oră au avut loc evenimente de acest gen în 11 orașe ale țării, respectiv Arad, Alba Iulia, Brașov, Călărași, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Târgu Mureș și Timișoara, campania fiind în derulare.

Pentru mai multe detalii vizitați www.coalitia52.ro sau contactați-ne la coalitia52@advocacy.ro .

Carti pentru biblioteca din orasul Straseni, la infratirea cu municipiul Sebes

1straseni-300x225Biblioteca oraşului Străşeni din Republica Moldova este mai bogată cu 300 de volume, primite din România. Donaţia de carte din Campania SMILE 21+ a fost integrată în cadrul agendei evenimentelor desfăşurate cu ocazia înfrăţirii localităţilor Străşeni şi Sebeş.

În perioada 26-28 octombrie, o delegaţie a primăriei municipiului Sebeş, compusă din viceprimarul municipiului Sebeş, Adrian Bogdan, consilierul municipal Vasile Spătariu şi preşedintele Ligii Scriitorilor Români filiala Alba, Petru Făgăraş, au efectuat o vizită oficială în oraşul Străşeni din Republica Moldova, în vederea semnări actului de înfrăţire a celor doua localităţi.

La semnarea Acordului de Înfrăţire, au fost invitate personalităţi din mai multe ţări: Scott Johnson – Directorul Proiectului USAID LGSP Moldova- reprezentantul guvernului american; Dorin Chirtoacă – primarul oraşului Chişinău; Alexandru Pelivan – coordonator municipal, Proiectul de susţinere a Autorităţilor Locale din Moldova (LGSP); Costiuc Nina – primarul comunei Budeşti, Republica Moldova; Mariana Gâju – primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa, România; Radim Bača – staroste OBEC Palkovice, regiunea Fridek-Mistek, Republica Cehă; Viorel Furdui – director executiv, Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova; Vladimir Susarenco – Viceprimarul oraşului Călăraşi, Republica Moldova.

Evenimentul a fost urmat de un spectacol artistic cu muzică, dans şi cântec, care au oferit tuturor posibilitatea de a se bucura de ospitalitatea moldovenească şi a gusta din minunatele produsele tradiţionale.

În cadrul Campaniei SMILE 21+, au fost donate bibliotecii oraşului Străşeni un număr de 300 de volume în valoare de peste 7.000 lei. Carţile au fost oferite de partenerii de advocacy, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga”, Consiliului Judeţean Alba, Uniunii Scritorilor din România filiala Alba-Hunedoara, Ligii Scriitorilor Români, filiala Alba şi a Bibliotecii municipale “Lucian Blaga” din Sebeş.

straseni2-150x150

”La întoarcerea către casă, am poposit la Oneşti, unde s-a născut spiritul Campaniei SMILE 21+, la iniţiativa d-nei mediator Virginia Smărăndiţa Brăescu, preşedinta Centrului de Training Consultanţă şi Mediere Oneşti, membru fondator al Comunităţii de Advocacy şi invitată oficial, în ultimii trei ani, la manifestările culturale integrate Festivalului Internaţional Lucian Blaga şi Târgului de carte Alba Transilvana”, au precizat reprezentanții Advocacy Grup Sebeș.

Ioana Sfarlea

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0720.534.339

Sursa articolului: http://www.ziarulunirea.ro/carti-pentru-biblioteca-din-orasul-stras…

Cod roşu de îngheţ al proiectelor europene! Beneficiarii POSDRU „îşi vor da camaşa de pe ei” în faţa Ministerului Finanţelor!

Dupa ce la sfarsitul lunii trecute, in cadrul marsului de protest organizat de Coalitia ONGuri pentru Fonduri Structurale si sustinut de www.fonduri-structurale.ro – Structural Consulting™ Group, organizatiile care implementeaza proiecte POSDRU si-au depus in mod simbolic, la Ministerul Finantelor, ultimele monede cu care puteau credita functionarea programului , maine, 22 noiembrie, acestea vor adresa un nou mesaj disperat autoritatilor.

Coalitia ONGuri pentru Fonduri Structurale si Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania organizeaza incepand cu ora 10:00, la Hotel Ibis Parlament, Sala Eminescu B, conferinta de presa „Cod rosu de inghet al proiectelor europene!”, o initiativa sustinuta si de www.fonduri-structurale.ro – Structural Consulting™ Group, prin care se doreste atragerea atentiei autoritatilor asupra faptului ca situatia POSDRU nu s-a rezolvat, beneficiarii gasindu-se inca in situatii disperate urmare a continuarii blocajului financiar.

Prin intermediul acestei conferinte, organizatorii avertizeaza Guvernul Romaniei ca se face vinovat de stoparea a peste 1.500 de proiecte cu finantare europeana si de falimentul a peste 3.000 de organizatii si companii.

Organizatiile, companiile si sindicatele ce desfasoara proiecte cu finantare europeana – proiecte ce vizeaza persoane aflate in situatii sociale limita, agricultori, antreprenori – sunt obligate sa asigure desfasurarea proiectelor din fondurile proprii, in conditiile in care Ministerele contractante nu isi onoreaza obligatiile de plata.

Mai mult decat atat, chiar daca Guvernul inregistreaza datorii de milioane de euro fata de implementatorii de proiecte, acestia din urma sunt penalizati pentru neplata taxelor si impozitelor catre stat, multi dintre ei avandu-si conturile blocate de autoritatile fiscale. In acelasi timp, Guvernul a aprobat miercuri, 14 noiembrie, in regim de urgenta, plati de 12 milioane de lei pentru reparatii ale lacasurilor de cult din toata tara.

Organizatorii demersului acuza Guvernul ca, in conditiile in care platile de la Comisia Europeana sunt suspendate din motive ce tin de capacitatea scazuta de management a autoritatilor statului, acesta transfera total responsabilitatea catre implementatori, neintelegand sa respecte contractele incheiate cu acestia.

Demersul se va incheia printr-un gest simbolic care sa reflecte situatia dramatica a beneficiarilor POSDRU: acestia „isi vor da camasa de pe ei” in fata Ministerului Finantelor.

Cristina Pojoga,
http://www.fonduri-structurale.ro

Raportul de progres al POSDRU în urma auditului cerut de CE!


In ciuda secretomaniei ce inconjoara subiectul legat de remedierea pana in 6 octombrie a deficientelor constatate de Comisia Europeana, pentru a evita suspendarea platilor, ARC si initiativa Fonduri Europene-Manual de Fraudare va prezinta in exclusivitate Raportul de progres al POSDRU. Documentul ne-a fost transmis de o sursa care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Este pentru prima data cand un asemenea document din bucataria interna a gestionarii fondurilor europene este adus la cunostinta opiniei publice. Avand in vedere importanta accesului la informatie pentru cei aproape 2 milioane de beneficiari ce sunt direct afectati, am decis sa postam in integralitate documentul primit si care se intituleaza Raportul de progres privind Planul de acţiune pentru îndeplinirea recomandărilor din Proiectul de raport de audit de sistem al Programului Operaţional 2007RO051PO001 – Dezvoltarea resurselor umane (DRU) A-Rep № 2012-1445/20.06.2012 emis ca urmare a misiunii de audit a DG Ocupare din perioada 2-6 aprilie si 3-11 mai 2012.

Descarca si citeste Raportul de progres dand un click pe acest link: Romania Curată.

Acest Raportul de progres ce urma a fi inaintat Comisiei Europene a fost cerut de societatea civila pentru a intelege care sunt dimensiunile dezastrului, impreuna cu alte documente, respectiv Memorandumul privind masurile de remediere a implementarii Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Planul de actiune elaborat pentru remedierea acestor deficiente precum si Modalitatea de calcul a corectiei de 25% ce va fi aplicata “asupra cheltuielilor proiectelor care deja au fost platite, rambursate pana la aceasta ora”. In luna septembrie, am scris despre solicitatea transmisa de Academia de Advocacy adresata Ministerelor Muncii Familiei si Protectiei Sociale si celui al Afacerilor Europene precum si Secretariatului General al Guvernului ca, potrivit legii 544/2001 a liberului acces la informatiile de interes public, sa fie transmise aceste informatii. SGG a indrumat, in termenul scurt, de 10 zile, petentul catre Ministerul Muncii, singurul in masura a oferi raspunsul. Ministerul Afacerilor Europene a anuntat ca pentru a putea raspunde ii sunt necesare nu 10, ci 30 de zile, la finalul carora a raspuns ca numai acelasi Minister al Muncii ar putea raspunde. Numai ca reprezentantii Ministerului Muncii au oferit un raspuns halucinant: “Nu va putem transmite aceste documente in copie intrucat au caracter special si nu pot fi transmise altor entitati”.

Ei bine, daca Ministerul Muncii, care gestioneaza AM POSDRU, a refuzat constant sa fie transparent, poate ca macar acum, cand surse anonime au decis sa transmita informatii publicului – documentul a fost transmis de sursa care a dorit sa-si pastreze anonimatul la nici două zile după lansarea inițiativei „Manual de fraudare – Fonduri europene (http://fondurieuropene.romaniacurata.ro/ ) – reprezentantii executivului vor decide sa explice opiniei publice detaliile incluse in Raportul de progres. Este, de asemenea, un bun impuls ca ministerul insusi sa faca publice si celelalte documente cerute de societatea civila pentru ca ele sa fie analizate impreuna cu beneficiarii directi care sa fie invitati la consultari, nu tratati de sus iar pozitia lor ignorata.
Documentul pe care ARC si initiativa Fonduri Europene-Manual de Fraudare l-au primit si pe care va invitam sa-l cititi contine descrierea constatarilor in cazurile verificate, recomandarile care au fost facute de catre AM POSDRU, actiunile privind verificarile proiectelor in implementare, actiunile propuse pentru remedierea celor constatate, termenele alocate cat si actiunile realizare pana la data de 31 august 2012.

Printre deficientele constatate regasim:

Aprobari de proiecte cu bugete neviabile, cu salarii disproportionate si cu achizitii nejustificate, din cauza unui proces de evaluare necorespunzator sau a faptului ca opinia evaluatorilor nu a fost luata in considerare;

Indrumarile catre beneficiari furnizate de AM sunt deficitare. Normele nationale de eligibilitate sunt ambigue, in masura in care acestea permit o alocare si o utilizare ineficienta a resurselor pentru punerea in aplicare a proiectelor;

Verificarile de management prezintă o deficienta sistemica in ceea ce priveşte metodologia aplicata pentru eşantionarea documentelor justificative, ceea ce conduce la un volum foarte limitat de documente justificative controlate. In plus, verificarile nu acoperă in mod suficient aspecte precum desfăşurarea reala a activităţilor, dubla finanţare etc;

Controalele la fata locului nu acoperă elementele complementare de asigurare, precum desfasurarea reala a activitatilor si achizitiile publice;

AM a identificat achizitiile publice (AP) ca fiind un domeniu de risc. Cu toate acestea acestea, controalele privind AP au loc numai in cursul vizitelor financiare la fata locului, care sunt efectuate pe baza unui esantion. In consecinta, doar o mica parte din cheltuielile referitoare la AP sunt controlate. In plus, nu exista niciun control critic realizat de AM POSDRU cu privire la planul de achizitii publice prezentat de beneficiari;

Eligibilitatea grupului tinta nu este controlata in mod eficace pentru a garanta ca doar participantii care apartin grupului-tinta sunt implicati in proiect;

Riscul de dubla finantare este ridicat, deoarece nu exista niciun control incrucisat al cheltuielilor beneficiarilor implicati in proiecte multiple in acelasi timp.

In document sunt incluse, de asemenea, deficientele constatate la verificarile unor beneficiari directi si care au fost masurile propuse pentru rezolvarea acestora.

Autoritatea de management a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU) trebuia deci sa remedieze pana astazi, 6 octombrie, deficientele constatate de Comisia Europeana, pentru a evita suspendarea platilor. Reprezentantii Ministerului Afacerilor Europene considerau recent ca misiunea este una „imposibila”. Ministerul Muncii ce spune opiniei publice? Care au fost masurile luate si care este situatia in privinta suspendarii platilor?
Citeste si
Prin FONDURI EUROPENE – MANUAL DE FRAUDARE cautam verigile slabe ale structurii de gestionare a banilor europeni
Caracterul special al unor documente, invocat abuziv. Ministerul Muncii refuza sa transmita informatii despre remedierea deficientelor POSDRU
Cum afecteaza blocarea fondurilor POSDRU deopotriva medici si pacienti. Un proiect al SMURD, pus in pericol de absenta finantarii europene

Scrie ARC si initiativei Fonduri Europene-Manual de Fraudare daca ai si alte sesizari referitoare la gestionarea banilor europeni.

Sursa: Romania Curată