Arhiva | Conferinta de presă RSS for this section

Conferința de presă CONSULTAREA PUBLICĂ SUB LUPĂ – Rezultatele cercetării “M-am decis să mă implic”, România 2015

12345602_10205507324378734_5724227380755933265_n

Academia de Advocacy din Timișoara, în parteneriat cu Asociația Romanian Youth Movement for Democracy Bacău, vă invită joi, 10 decembrie, la ora 11, la sala de conferințe din incita Hotelului President din Bacău (Ioniță Sandu Sturdza, nr. 11) la conferința de presă CONSULTAREA PUBLICĂ SUB LUPĂ – Rezultatele cercetării “M-am decis să mă implic”, România 2015, efectuate prin proiectul „Campaniile Coaliției 52- Conștientizare, Monitorizare, Consolidare, Influențare.” – proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, www.eeagrants.org , www.fondong.fdsc.ro.

Elementul central al conferinței de presă îl reprezintă imaginea TRANSPARENȚEI decizionale pe toate regiunile României si capitală. Până astăzi cercetarea a implicat peste 180 de cetățeni și reprezentanți de organizații și au fost transmise peste 800 de solicitări către toate primăriile la nivel de municipii din România, toate ministerele și primăriile din toate sectoarele capitalei.

În cadrul acțiunii au fost monitorizate 109 municipii și 17 ministere. Detaliile din fiecare regiune vor fi prezentate detaliat în cadrul conferinței.

Așteptăm confirmarea participării la email: mariandamoc@rymd.ro.

Evenimentul este organizat, în municipiul Bacău, de organizația Romanian Youth Movement for Democracy. Pentru mai mult multe informații, vă rugăm contactați președinte RYMD, Marian Dămoc, la numărul de telefon 0747 47 68 36.

 

Transparenta decizionala la raport.

Stadiul aplicarii L52/2003 privind transparenta decizionala a autoritatilor publice de pe teritoriul Romaniei este prezenta in opinia publica din 10 dec. 2015, incepand cu orele 11:00 cand se desfasoara conferinte de presa simultane in Bucuresti, Timisoara, Arad, Deva, Resita, Cluj, Oradea, Baia Mare, Tg Mures, Brasov, Alba Iulia, Sibiu, Bacau, Iasi, Constanta, Craiova, Ramnicu Valcea, Pitesti si nu numai.

Descarcă:

 

Anunțuri

Coaliția 52 bulversează secretomania guvernanților!

5205.11.2013

COMUNICAT

Coaliția 52 bulversează secretomania guvernanților

Asistăm la o premieră în viața publică românească: prima acțiune de lobby a societății civile românești care se finalizează cu succes.

Printr-o campanie intens promovată de cei peste 400 de membri ai Coaliției 52 – coordonată de Academia de Advocacy – timp de aproape doi ani, s-a reușit modificarea Legii transparenței decizionale. Dacă până acum politicienii și înalții funcționari publici se ascundeau de opinia, de propunerile și cererile cetățenilor, evitând să implice societatea civilă în procesul de adoptare a diferitelor decizii și refuzând accesul la documente de interes public, de acum încolo aceștia nu vor mai putea să o facă. Legea Transparenței este mult mai clară și mai apropiată de spiritul transparenței decât la adoptarea sa inițială, în anul 2003. Modificările aduse vechii legi modernizează accesul cetățenilor, inclusiv al jurnaliștilor, la deciziile publice, mai ales că s-a introdus obligativitatea, inclusiv la nivel local și județean, ca studiile de impact și/sau fezabilitate să devina obligatorii ca documente publice anexe ale proiectului de act normativ propus. Decidenții nu vor mai putea deci acționa discreționar, numai pentru că așa e ordinul de la partid sau doresc să își satisfacă clientela politică.

Concret, Coaliția 52 a îmbunătățit transparența decizională în România prin:

1)        extinderea perioadei de consultare publică la 30 de zile lucrătoare (nu calendaristice, cum se trăgea de timp până acum);

2)       derularea procesului de consultare publică până la începerea dezbaterilor în cadrul autorităților publice, nu până la finalizarea lor);

3)       publicarea modalității de colectare a recomandărilor de la cetățeni;

4)      publicarea modalității de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării la cuvânt și orice alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice;

5)       asigurarea unui real acces public, pe site și la sediu, la următoarele documente:

  1. a.    minuta dezbaterii publice;
  2. b.   recomandările scrise colectate;
  3. c.    versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării;
  4. d.   rapoartele de avizare;
  5. e.    versiunea finală adoptată a actului normativ;

6)      introducerea unui registru al opiniilor și propunerilor colectate, pentru ca acestea să rămână consemnate, iar decidenții să nu poată minți opinia publică asupra inexistenței lor;

7)       specificarea concretă, de către cei interesați din societatea civilă, a articolelor la care fac referire în opiniile și propunerile elaborate;

8)      introducerea, inclusiv la nivel local și județean, a studiilor de impact și/sau fezabilitate ca documente publice anexe proiectului de act normativ propus;

9)      diferențierea ședinței publice (de regulă a Consiliilor Locale / Județene) de dezbaterea publică, dedicată întâlnirii cu cetățenii;

10)   obligativitatea participării la dezbaterile publice cu cetățenii a inițiatorilor, experților și/sau specialiștilor implicați, din partea autorității publice care, de regulă, chiuleau de la astfel de evenimente.

Invităm pe toți cetățenii să supravegheze respectarea noilor prevederi legislative în privința transparenței potrivit Legii 52/2003, cu modificările și completările ulterioare, și să ne semnaleze orice abateri de la cadrul legal, pentru a putea interveni și elimina orice abuzuri, din partea oricărei autorități publice.

Cum a reușit Coaliția 52 sa modifice Legea 52/2003

 

Procesul de modificare a legii s-a derulat pe durata a două legislaturi în Parlamentul României și a trei Guverne. Aceste modificări au fost absolut necesare deoarece, în anul 2003, când a fost adoptată Legea 52/2003, deși ea a fost susținută și promovată de N.A.T.O. și U.E., politicienii români au lăsat portițe care nu permiteau o transparență absolut democratică la toate nivelurile decizionale. Legea a fost prea puțin înțeleasă și aplicată deopotrivă de politicieni ori funcționari, dar și de cetățeni, în lipsa unei reale informări asupra felului în care ei pot influenta decizia publică. În consecință, astăzi încă:

Ê Dialogul cu instituțiile publice este unul greoi, nu sunt respectate termenele prevăzute de lege, iar responsabilitatea este pasată în mod deliberat către angajatul nominalizat sa răspundă cererilor în baza Legii 52/2003, protejând astfel, adevăratul decident – primarul, președintele de Consiliu Județean sau ministrul;

Ê Este confirmată lipsa unei proceduri minimale de organizare a dezbaterilor, la nivelul instituțiilor publice, fapt care a generat mimarea procesului de consultare a societății civile.

Detalii și documente în acest sens găsiți la www.coalitia52.ro/monitorizari.

În România anului 2012, după o lungă perioadă de ”liniște”, au reînceput, în ciuda frigului de ianuarie, insistente proteste de stradă, care reclamau, la fel ca și acum, o nemulțumire generală profundă care, în cele din urmă, i-a determinat pe politicienii de toate culorile să re-reconsidere rolul dialogului în democrație.

,,Coaliția 52”, lansată în 27 ianuarie 2012, și care astăzi numără peste 400 de membri la nivel național, cetățeni și reprezentanți ai organizațiilor patronale, sindicale și ONG-uri din diferite domenii de activitate (www.coalitia52.ro/cine-suntem), a acționat pentru bulversarea secretomaniei guvernanților, militând pentru acces la informația de interes public și transparență, ca premise ce pot încuraja un rol activ al cetățenilor în blocarea politicilor care lezează interesele populației.

Demersul Coaliției 52 a urmărit îmbunătățirea transparenței și a dialogului cu decidenții, prin introducerea în Legea 52/2003: a) a sancțiunilor directe și imediate aplicabile conducătorilor autorităților publice pentru nerespectarea Legii 52/2003, b) a termenelor rezonabile de dialog și c) a unor reguli minimale unitare de dialog.

Acțiunile cheie ale campaniei de advocacy a Coaliției 52 de îmbunătățirea a transparenței decizionale în România au fost:

y     20 de conferințe de presă simultane în diverse orașe ale țării, în scopul sensibilizării opiniei publice și a cointeresării decidenților politici, în 9 februarie 2012;

y     20 de mese rotunde cu decidenți locali, județeni și naționali, în orașe importante ale țării, sub titlul ,,Respect și responsabilitate în dialog”, în 17, 24 februarie 2012;

y     întâlniri cu toate grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților și cu reprezentanți ai Guvernului, în martie 2012.

Rezultatele imediate ale campaniei de advocacy inițiate au fost:

  • susținerea campaniei de către 70 de parlamentari din legislatura 2008 – 2012;
    • 17 deputați și senatori și-au asumat Propunerea Legislativă:

–     deputați – PSD: Itu Cornel;

–     deputați – PNL: Uioreanu Horea-Dorin;

–     deputați – PD-L: Arion Viorel, Călian Petru, Ciobanu Gheorghe, Dugulescu Marius Cristinel, Gurzău Adrian, Movilă Petru, Prigoană Vasile-Silviu, Tabără Valeriu;

–     deputați – Mino.: Buciuta Ştefan, Ignat Miron;

–     deputați – neafiliaţi: Giurgiu Mircia;

–     senatori – PSD: Cordoş Alexandru;

–     senatori – PNL: Nicoară Marius Petre, Rădulescu Şerban;

–     senatori – PD-L: Hărdău Mihail.

Au urmat activități de lobby ale reprezentanților Coaliției 52 atât în Parlamentul României, pe perioada legislaturii 2008 – 2012, dar mai ales a legislaturii actuale, cât și în Guvern.

Rezultatele imediate ale acțiunilor de lobby au fost:

  • adresă de respingere din partea Guvernului (Ponta 1), în 15 iunie 2012;
  • vot de respingere la Senat, în 17 septembrie 2012;
  • aviz favorabil din partea Guvernului (Ponta 2), în 11 aprilie 2013;
  • vot de adoptare în Camera Deputaților, cameră decizională, în 8 octombrie 2013;
  • promulgarea de către președinte, în 30 octombrie 2013;
  • trimiterea spre publicare în M.O. a Legii 281/2013 pentru modificarea și completarea Legii 52/2003, în 31 octombrie 2013.

Avem, așadar, o lege a transparenței îmbunătățită!

Noi credem că, prin forța coaliției pe care o reprezentăm, putem schimba obiceiuri greșite și atitudini ostile cetățenilor, pentru că știm și putem să folosim inteligent o Lege a Transparenței îmbunătățită.

Cu încredere în forța demersurilor participative de succes,

Radu NICOSEVICI, președinte

 

Pentru detalii puteți contacta secretariatul tehnic al Coaliției 52:

Academia de Advocacy

Tel: 0256.403840; Fax: 0256.403841; Email: office@advocacy.ro;

Timișoara, Bd. Republicii nr.9, 300159, Timiș, România.

Coaliţia 52 a apărut ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului între societatea civilă și autoritățile publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat aplicarea Legii 52 privind transparența decizională în administrația publică din România. Misiunea Coaliției 52 este de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii 52.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ “ATITUDINE, REPREZENTARE ȘI ARGUMENT ÎN DIALOGUL CU PUTEREA“, Bucuresti, 25 iunie 2013

header-uecpl_ban_0logo-advocacy

INVITAŢIE

 

 

Academia de Advocacy vă invită să participaţi marți, 25 iunie 2013, la conferința națională

 

“ATITUDINE, REPREZENTARE ȘI ARGUMENT

ÎN DIALOGUL CU PUTEREA“

 

Evenimentul va avea loc între orele 13.00 – 15:00, la Athenee Palace Hilton Hotel, str. Episcopiei, nr.1-3, sector 1, București, sala ,,Le Diplomate”.

Va fi un eveniment dedicat lansării în capitală a Corpului Profesioniștilor în Lobby, prima rețea națională a lobby-iștilor certificați din România.

Alături de acest rezultat notabil pentru România, al constituirii primei organizații profesionale a specialiștilor certificați în activitatea de lobby, vom prezenta și alte rezultate remarcabile ale proiectului strategic ,,Partener Activ și Implicat”, derulat de Academia de Advocacy.

Scopul conferinței naționale este de a evidenția că în România pot fi influențate transparent decizii publice importante, în favoarea grupurilor legitime reprezentate.

Tematicile de prezentare și dezbatere sunt:

  • proiectul strategic ,,Partener Activ și Implicat” – de la intenție la rezultat și impact;
  • Specialistul în activitatea de lobby – ocupație profesională recunoscută pe piața muncii din România, din 2011, prin cod COR 243220 și, din 2012, prin standard ocupațional elaborat de Academia de Advocacy și adoptat de Autoritatea Națională pentru Calificări;
  • Corpul Profesioniștilor în Lobby – rețea națională, cu 8 sucursale regionale constituite, a cărei misiune este apărarea și promovarea profesiei de specialist în activitatea de lobby, ca o componentă intrinsecă a democrației participative;
  • Coaliția 52 – coaliție națională a celor care doresc îmbunătățirea, apărarea, promovarea și stimularea dialogului public, prin utilizarea intensivă, corectă, onestă și aplicată a Legii 52/2003 a transparenței deciziei publice;
  • demersuri de lobby și advocacy ale beneficiarilor proiectului – premise pentru reușita lor;
  • platforma virtuală Vocea Ta – alerte legislative privind proiecte aflate în consultare publică, la nivel local, național și european, cu facilitarea intervenției imediate, on-line, a celor interesați, și primirea răspunsurilor din partea autorităților publice vizate;
  • biblioteca virtuală specializată în lobby, advocacy și dialog social – peste 1200 de publicații actuale, din care peste 90% nu se regăsesc în alte biblioteci universitare şi de cercetare româneşti.

Ne adresăm, așadar, Dumneavoastră cu încrederea că dezbaterile și concluziile conferinței vă vor fi utile în demersuri ulterioare pe care le veți întreprinde.

Cu încredere în valoarea și forța demersurilor
participative,

Radu NICOSEVICI

Președinte Academia de Advocacy

 

Vă rugăm confirmați participarea Dumneavoastră la eveniment până cel târziu în 21 iunie 2013.

Persoană de contact: Simona FIȚ,

Consultant Academia de Advocacy;

Telefon: 0744 781 792; Email: simona.fit@advocacy.ro.

 

Proiect:  „PARTENER ACTIV ŞI IMPLICAT- Dezvoltarea competenţelor profesionale specifice dialogului social şi implicării în

procesul decizional ale  liderilor şi personalului din cadrul organizaţiilor societăţii civile şi ale partenerilor sociali din România”- iulie 2010-iunie 2013.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Academia de Advocacy
Bd. Republicii nr.9, 300159 Timişoara, Tel: 0356-431748, 0256-403840 Fax: 0356-431745, 0256-403841

office@advocacy.ro     www.advocacy.ro      www.implicat.info     www.transparenta.ro

 

ATITUDINE, REPREZENTARE ȘI ARGUMENT

ÎN DIALOGUL CU PUTEREA

– conferința   națională a proiectului strategic ,,Partener Activ   și Implicat”,

de prezentare   a rezultatelor, facilitare a schimbului de experiență și prezentare a

corpului   profesional în domeniul influențării deciziei publice –

 

AGENDA

 

***

București,

25 iunie 2013,

Athenee Palace Hilton Hotel,

Sala ,,Le Diplomate”

 

12:30 – 13:00

Înregistrarea invitaţilor

13:00 – 13:15

Deschiderea conferinței

Radu   NICOSEVICI, președinte   Academia de Advocacy, Timișoara

Proiectul ,,Partener Activ și Implicat”: atitudine,   obiective, rezultate și impact

13:15 – 13:45

Beneficiari   ai proiectului ,,Partener Activ și Implicat”

Inițiativă, reprezentare, experiențe de succes în intervenția   la decizia publică

13:45 – 14:15

Opinii și dezbateri privind stadiul și   îmbunătățirea dialogului civic și social și intensificarea rezultatelor   acestuia prin lobby și advocacy

Reprezentarea echilibrată a intereselor pentru decizii   publice juste

14:15 – 14:30

Concluziile conferinței

Corina   DRAGOMIRESCU, vicepreședinte   Academia de Advocacy, Timișoara, manager de proiect

Proiectul,,Partener Activ și Implicat” – instrumente   utile în influențarea deciziei publice: profesionalizare, alerte legislative,   film documentar, atitudine, argument și implicare.

14:30 – 15:30

Cocktail

REGIONALIZAREA ROMÂNIEI – Între pericole și oportunități – sinteza audierii publice –

regio_2_corel_x4_0SINTEZA

REGIONALIZAREA ROMÂNIEI – între pericole și oportunități

– sinteza audierii publice –

CADRUL GENERAL AL AUDIERII PUBLICE

Guvernul a inițiat un amplu proces concomitent de regionalizare și descentralizare a României. Acest proces se află într-o etapă de conceptualizare și fundamentare, în căutarea criteriilor care să faciliteze conturarea alternativelor viabile de regionalizare.

În acest sens, Guvernul a adoptat un Memorandum privind măsurile necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România, conform căruia, statul trebuie să rezolve un important decalaj pe care îl are faţă de Europa, pentru a aduce serviciile publice şi deciziile mai aproape de cetăţeni şi pentru a-și folosi mai judicios resursele.

În ce măsura va reuși procesul de regionalizare și descentralizare inițiat de Guvern să răspundă scopului și misiunii declarate, dar mai ales, așteptărilor noastre, depinde decisiv de parcursul și conținutul evenimentelor de consultare publică în etapele cheie ale conceptualizării, fundamentării și operaționalizării procesului de regionalizare a României.

În acest context, Coaliția 52, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș Bolyai și Academia de Advocacy au inițiat, la Cluj Napoca, în data de 28 martie 2013, audierea publică ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități”.

Inițiatorii audierii publice au invitat pe toți cei care cred în potențialul propriu de a contribui la un proces autentic de regionalizare a României, să își exprime opinia în cadrul audierii publice, prin formularea documentată și argumentată, în scris, a răspunsurilor la următoarele întrebări:

Care sunt pericolele / problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare? Argumentați.

Care sunt oportunitățile majore specifice României, care ar putea fi valorificate prin procesul de regionalizare? Argumentați.

Care sunt avantajele competitive care îndreptățesc localitatea Dumneavoastră în a primi, prin delegare, cel puțin una din competențele cuprinse în Memorandumul adoptat de Guvern privind regionalizarea și care să conducă la o guvernare regională performantă? Argumentați.

Acest demers a continuat primul demers sistematic inițiat la Timișoara, în noiembrie 2012, de către Academia de Advocacy, prin audierea publică ,,Regionalizarea României – de ce?”.

Audierea publică este o procedură transparentă şi riguroasă, de colectare de opinii fundamentate, prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia în definirea şi adoptarea  politicilor publice de interes local, naţional şi internațional. În acest scop, organizatorii pun la dispoziția celor interesați o bibliografie publică consistentă, din care extrag o premisă riguroasă de dezbatere, denumită motivație, pe baza căreia cei interesați își pot formula opinii argumentate. Detalii asupra procedurii, a regulamentului de participare, a bibliografiei și a altor elemente organizatorice se regăsesc la www.advocacy.ro și www.implicat.info.

STRUCTURAREA ȘI ORGANIZAREA OPINIILOR COLECTATE

Pe fondul prioritizării temei regionalizării României pe agenda guvernamentală, a acaparării agendei mass media și a semnalelor publice ale decidenților politici cheie cu privire la stringența finalizării procesului de regionalizare și descentralizare a României în anul curent, în cadrul audierii publice ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități” s-au colectat 250 de opinii scrise extrem de diverse, pline de conținut și idei, referitoare fie la gradul de așteptare al românilor vizavi de acest proces, fie la idei și sugestii despre cum ar trebui planificat procesul, fie la premisele necesare succesului unui astfel de proces, precum și opinii referitoare la inutilitatea și inoportunitatea în sine a procesului.

Toate aceste opinii scrise colectate, conform procedurii de audiere publică, sunt prezentate public la www.advocacy.ro şi www.implicat.info.

Analiza în structură a opiniilor relevă o acoperire geografică relevantă a celor interesați de subiectul regionalizării, fiind colectate opinii din toate actualele regiuni de dezvoltare ale țării, respectiv din 34 de județe, precum și din afara țării.

Marea majoritate a opiniilor provin din partea reprezentanților societății civile, fapt ce denotă din nou disponibilitatea și deschiderea acestora de a interfera cu procesul decizional public, în general, respectiv cu procesul de fundamentare a modelului de regionalizare și descentralizare anunțat al decidenților, în particular.

S-au mobilizat și și-au asumat responsabilitatea formulării publice a opiniei atât reprezentanți ai formelor structurate ale societății civile – reprezentanți ai asociațiilor de afaceri, ai sindicatelor, organizațiilor non-guvernamentale – cât și cetățeni, care fie nu sunt afiliați vreunei structuri asociative, fie nu au putut sau nu au dorit să angajeze organizația din care fac parte.

De apreciat este și de această dată și interesul mediului academic de a se implica mai concret în viața comunității, precum și consecvența implicării agențiilor de dezvoltare regională, actori cheie, apropiați fenomenului regionalizării.

Din zona decidenților politici și publici, implicarea acestora, chiar dacă nu este una semnificativă numeric, este importantă prin semnalul transmis cu privire atât la importanța temei, cât și la deschiderea și disponibilitatea acestora de a intra într-un dialog real, egal cu cetățenii și formele structurate ale societății civile.

 

CUPRINSUL RAPORTULUI SINTEZĂ

În baza documentelor specifice audierii publice, respectiv în principal a motivației și a bibliografiei de fundamentare a acesteia, conform procedurii, Comisia de Experți a analizat și structurat cele 250 de opinii scrise colectate pe tema regionalizării.

Subiectul central anunțat al dezbaterii publice a fost ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități”.

Astfel, intenția inițiatorilor a fost de a canaliza în această etapă a consultărilor publice, dezbaterea în jurul problemelor și a oportunităților pe care eventualul proces de regionalizare și descentralizare anunțat de către Guvern le-ar putea adresa. De asemenea, în baza Memorandumului adoptat de Guvern, complementar s-a inițiat și dezbaterea modului de delegare a competențelor de la nivel central la nivel regional.

Dată fiind etapa incipientă a fundamentării acestui proces la nivelul Guvernului, s-a apreciat a fi esențială identificarea cât mai largă a problemele și oportunităților actuale, reale ale românilor, precum și a realităților din teritoriu, atât pentru a veni în întâmpinarea gradului de așteptare al cetățenilor cu privire la regionalizare, cât mai ales pentru a sprijini definirea clară, concretă și fără echivoc a nevoii, sensului și utilității procesului de regionalizare și descentralizare a României.

Redăm în cele ce urmează sinteza opiniilor scrise colectate de către Comisia de Inițiere a audierii publice și sintetizate, structurat în jurul întrebărilor audierii publice, de către a Comisia de Experți a acesteia.

u Întrebarea nr.1

Care sunt pericolele / problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare? Argumentați.

Problemele majore specifice României, nesoluționate încă și care ar putea fi rezolvate printr-un proces de regionalizare, conform opiniilor colectate și analizate, pot fi grupate astfel:

w probleme legate de nivelul de dezvoltare economică, de disparitățile și decalajele economice, respectiv de nivelul sărăciei și nivelul de trai, în general (șomaj, lipsa locurilor de muncă, adâncirea disparităților, scăderea calității serviciilor publice, infrastructura precară din multiple domenii, de la sănătate până la cea de transport, lipsa atractivității investiționale, exodul resursei umane competente);

w probleme legate de centralizarea și concentrarea excesivă a procesului decizional public, cu distorsiuni majore în redistribuirea resurselor publice, prin ingerința politicului, în detrimentul nevoilor reale; (zonele bogate au devenit și mai bogate, iar cele sărace și mai sărace);

w probleme ale sistemului administrativ ineficient, datorate supradimensionării, gradului mare de fragmentare, corupției, birocrației, deprofesionalizării personalului pe fondul numirilor politice, a dotărilor tehnice insuficiente sau depășite moral și a slabei motivări, inconsecvenței și incoerenței legislative, deficiențelor atât în gestionarea proceselor decizionale, cât și a resurselor publice;

w probleme generate de incompleta și ineficienta descentralizare inițiată la nivelul administrațiilor locale, ca urmare a transferului unor responsabilități, fără transferul însă și a surselor de finanțare care să le susțină;

w probleme generate de distanța puterii decizionale politice și a deciziilor publice față de cetățean (la nivel central nu sunt cunoscute în detaliu problemele locale/regionale, precum și specificitățile din teritoriu);

w probleme implicate de absorbția slabă a fondurilor europene, dar și de slaba eficiență a acestora și imposibilitatea corelării și integrării proiectelor de anvergură mică în proiecte strategice.

Dacă marea majoritate a depozanților sunt de acord cu inventarierea marilor probleme specifice ale României, nu toți sunt de acord în privința soluționării lor prin regionalizare.

Astfel, există foarte multe păreri, atât pro, cât și contra regionalizare, care consideră că eventualul proces de regionalizare nu va rezolva problemele majore specifice României, nesoluționate încă. Parte din argumentele enunțate în acest sens țin de identificarea reală a cauzelor problemelor, iar parte de lipsa de încredere în decidenții publici și politici, atât în etapa elaborării și planificării regionalizării, cât și a implementării acestui proces.

Între cauzele reale ale problemelor majore specifice României și care nu se vor soluționa prin regionalizare sunt amintite:

— auto-birocratizarea excesivă, în special a fondurilor europene,

— lipsa unui stat puternic și a unei strategii reale, vizionare de dezvoltarea țării,

— dispariția industriilor țării,

— neexploatarea terenului agricol,

— ignorarea potențialului turistic,

— incapacitatea elitelor de a coagula în jurul lor,

— apatia,

— educația precară,

— sărăcia,

— legislația bolnavă, corupția generalizată.

Alături de lista problemelor majore specifice României, care ar putea fi sau nu soluționate prin procesul de regionalizare, din analiza opiniilor colectate s-a desprins, la fel ca și în cazul audierii publice precedente, o mare clasă a riscurilor care ar putea fi induse de un eventual proces de regionalizare, și anume:[1]

— riscul fragmentării și incoerenţei strategiei de nivel naţional, precum și riscul incapacității supervizării, corelării și supravegherii de la nivel național;

— riscul unui management defectuos al procesului de regionalizare, datorat:

§  riscului de politizare excesivă a procesului;

§  rezistenței la schimbare, în special a funcționarilor din administrația centrală;

§  calendarului excesiv de accelerat;

§  populației neinformate, nepregătite;

— riscul costurilor mult prea ridicate datorate creșterii birocrației, fie și numai prin multiplele schimbări legislative necesare, precum și datorită etapelor indispensabile ale tranziției;

— riscul compromisurilor politice dăunătoare (deşi teoretic se reduce numărul de coruptibili în sistem, puterea lor va fi mai mare, având o şi mai mare forţă în a “negocia”; relațiile de putere vor deveni mai clare, mai bine definite, rețeaua piramidală clarificându-se mai mult și căpătând o mai mare consistență);

— riscul adâncirii decalajelor, atât din punct de vedere economic, cât și social, între județele care nu intră în sfera intereselor politice sau cele care nu vor reuși să obțină statutul de capitală regională (riscul de migrare al fondurilor şi investiţiilor către oraşele-capitală a noilor regiuni, ceea ce ar atrage după sine decăderea economică a oraşelor mai mici, totul în contextul unei mai bune absorbţii a fondurilor comunitare);

— riscul enclavizării și a federalizării este în continuare amintit.

u Întrebarea nr.2

Care sunt oportunitățile majore specifice României, care ar putea fi valorificate prin procesul de regionalizare? Argumentați.

Principalele categorii de oportunități, semnalate în opiniile scrise colectate și analizate, ca fiind corelate direct cu eventualul proces de regionalizare și descentralizare a României sunt redate în cele ce urmează.

w Oportunitatea cea mai frecvent amintită, în corelație și cu problemele majore enunțate ale centralizării excesive a deciziei publice și a administrației ineficiente, este implementarea efectivă a principiului subsidiarităţii şi a descentralizării.

Dezideratele legate de implementarea principiului subsidiarităţii şi a descentralizării se referă la:

— descongestionarea deciziei politice și administrative, inclusiv prin asocierea cu un grad mai mare de autonomie financiară la nivel regional;

— responsabilizarea deciziei politice și administrative;

— modernizarea și eficientizarea administrației publice;

— transparentizarea actului decizional public și apropierea lui de cetăţean şi nevoile sale;

— creşterea competiţiei şi a competitivităţii inter-regionale, dar și cadru propice pentru creşterea egalităţii în şansele privind dezvoltarea în interiorul aceleiaşi regiuni.

w A doua mare oportunitate este cea a creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene.

Argumentele amintite în acest sens sunt legate de:

— oportunitatea relației directe cu U.E., scurtarea traseului de comunicare şi de decizie putând aduce o mai bună gestionare a resurselor financiare;

— oportunitatea accesării fondurilor pentru proiecte de investiții strategice, adaptate însă nevoilor specifice regiunii;

— accelerarea procesului investițional.

w Oportunitatea dezvoltării politicilor publice regionale și a proiectelor investiționale integrate este amintită frecvent în strictă corelație cu domenii specifice de interes major pentru cetățean, cum ar fi:

— crearea unor strategii a ocupării forței de muncă pentru fiecare regiune în parte;

— exploatarea responsabilă a resurselor specifice regiunii;

— dezvoltarea unor ramuri noi, de nişă;

— gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă medicală la nivel regional;

— programele de dezvoltare a agriculturii transferate la nivel regional;

— dezvoltarea accesibilităţii prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii de transport;

— dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu;

— relansarea unor procese de inovare în cooperare cu centre universitare;

— o mai bună gestionare, valorificare şi promovarea a obiectivelor turistice.

Gradul de așteptare al cetățeanului este legat de corelarea deciziilor publice cu nevoi şi probleme specifice, precum şi cu oportunităţi de dezvoltare specifice, diferite şi diverse de la o regiune la alta, pentru diminuarea discrepanțelor sociale, economice, culturale.

w În contextul oportunităților este amintit și potențialul identității regionale.

Obiceiurile, tradițiile, moștenirea istorică, culturală și socială ar putea fi mai bine valorificate atât din punct de vedere turistic, prin proiecte de anvergură regională bine conturate, cât și din perspectiva întăririi coeziunii regionale.

w Din punct de vedere politic, s-a amintit:

— posibilitatea ,,retrasării” influenței politice la nivel local;

— șansa ,,zguduirii” actualelor structuri administrative birocratizate și crearea unor structuri funcționale, orientate pe dezvoltare și nu pe administrare;

— eventuala necesitate a apariției partidelor cu specific regional.

w O oportunitate majoră principială și de fond, deși amintită în puține din opiniile colectate, este aceea că  prin procesul de regionalizare s-ar putea constitui nivelul strategic de programare, management şi intervenţii majore la nivelul administraţiei publice locale din România.

— autorităţile publice locale, prin însăşi obiectul lor de activitate, acționează la nivel administrativ-tactic şi operaţional, fiind prea puţin capabile pentru intervenţii strategice, care privesc un orizont de timp mai mare decât un mandat şi care necesită resurse financiare mai complexe decât cele care există la nivelul autorităţilor locale individuale;

— regiunea ar trebui să fie tocmai liantul între comunitățile locale care îmbrățișează aceleași deziderate;

— rolul instituţiilor regionale ar fi nu acela de a crea un nivel administrativ suplimentar, care să se suprapună peste instituţiile existente la nivel local, ci, dimpotrivă, acela de a asigura cadrul strategic necesar pentru intervenţii publice capabile să contribuie în acelaşi timp la îmbunătăţirea competitivităţii actorilor economici şi la diminuarea disparităţilor socio-economice din comunităţile noastre.

u Întrebarea nr.3

Care sunt avantajele competitive care îndreptățesc localitatea Dumneavoastră în a primi, prin delegare, cel puțin una din competențele cuprinse în Memorandumul adoptat de Guvern privind regionalizarea și care să conducă la o guvernare regională performantă? Argumentați.

În privința modului de delegare de la nivelul central spre cel regional a competențelor anunțate prin Memorandumul adoptat de Guvern, părerile sunt din nou împărțite.

Astfel, există opinii în acord cu declarațiile publice ale decidenților, conform cărora dezvoltarea economică la nivel regional ar trebui să nu se concentreze în jurul unui singur oraș, ci să fie cât mai echitabil distribuită în cadrul regiunii, motiv pentru care și competențele în discuție ar trebui să fie cât mai dispers delegate și distribuite în interiorul regiunii.

În contraponderea acestor opinii, s-au enunțat păreri conform cărora atribuțiile delegate la nivel regional să fie concentrate la nivelul unității administrativ teritoriale cu valențe de  pol regional de dezvoltare și nu dispersate la nivel de județe componente, pentru a facilita monitorizarea și responsabilizarea și a evita diluarea responsabilităților transferate.

În ambele situații argumentele sunt legate, în general, de cetățean, fie sub aspectul accesibilității lui la diferitele instituții și organisme regionale, dispersate sau nu în regiune, fie sub aspectul pericolului major al accentuării problemelor economiilor de subzistență ale celor mai multe comunități locale.

În afara acestui aspect, al dispersării sau nu a competențelor ce se vor delega la nivel regional, multe opinii au menționat:

— nevoia de criterii obiective de departajare, fundamentate pe studii și analize specifice;

— nevoia unui set de indicatori economici, sociali și geografici de dezbatere și analiză a avantajelor competitive ale potențialelor sau viitoarelor reședințe de regiune.

În acest sens, remarcăm și sugestia lansării pe acest subiect a unor dezbateri bazate pe viziuni strategice, în contextul cărora „capitala” să fie aleasă ca un instrument, din punct de vedere al rolului pe care îl poate juca și a resurselor cu care poate contribui la viitoarele strategii ale fiecărei regiuni.

Din analiza specifică a argumentelor formulate de către depozanți în favoarea explicită a unui oraș sau a altuia, se desprinde orientarea generală a actualelor mari centre urbane de a-și reclama, pe bună dreptate, majoritatea competențelor anunțate a se delega.

În contrapartidă, în competiție cu acestea se înscriu destul de timid alte centre urbane pe una, două sau trei din competențele respective, invocând, în principal, experiențele acumulate în diferite domenii, dar și istoria, tradiția și specificul locului.

Corelat cu problemele, dar mai ales cu oportunitățile identificate, chiar dacă în afara cadrului conturat prin întrebări a dezbaterii audierii publice, în foarte multe din opiniile colectate și analizate, se regăsesc idei variate și cu privire la modul de asociere a județelor în perspectiva viitoarelor regiuni:

Ø o prima categorie este formată din ideile divergente cu privire la criteriul economic de asociere a județelor în viitoarele regiuni:

–      există opinii conform cărora viitoarele regiuni ar trebui gândite în ideea asocierii județelor cu creștere economică și cele aflate în declin, astfel încât să se creeze sinergii regionale;

–      există opinii care, dimpotrivă, apreciază oportună asocierea de județe aflate în stadii similare de dezvoltare, cu un potenţial de dezvoltare similar şi care să beneficieze de un context omogen în cadrul regiunii;

Ø o a doua categorie a opiniilor divergente referitoare la modul de asociere a județelor se referă la câte criterii și care ar fi acelea care ar trebui să stea la baza procesului de regionalizare:

–      există opinii care susțin necesitatea existenței unui singur criteriu, care să aibă potenţialul de a soluţiona decalajele economice (astfel de criterii unice ar putea fi criteriul economic, criteriul accesibilității infrastructurii de transport, criteriul accesului la justiție, criteriul accesului la energia electrică);

–      există opinii, majoritare, privind necesitatea fundamentării multicriteriale a modelului de regionalizare (printre criteriile amintite în acest caz sunt criteriile demografice, teritoriale, sectorul economic dominant: industrie, agricultură, turism, gradul de dezvoltare economică (PIB/locuitor), istorie, tradiţii, obiceiuri, numărul de așezări urbane, existența unor metropole economice competitive, a unei infrastructuri de transport, dar și centre universitare și accesul la servicii publice minimale);

Ø în categoria propunerilor, chiar dacă singulare, atipice amintim:

–      soluția facilitării și stimulării asocierilor libere între județe, în acord cu interese comune;

–      soluția așa-numitului principi al ,,locomotivei – vagon tractat”, în care parametrii de dezvoltare economică ai ,,locomotivei” trebuie să fie superiori cu cel puțin 50%, acest principiul fiind completat de crearea unor ,,insule de prosperitate” în interiorul țării, cu un PIB mediu pe cap de locuitor superior mediei naționale.

În același registru, al sugestiilor privind modalitatea de fundamentare și realizare a regionalizării, multe opinii fac referire la necesitatea autonomiei financiare a viitoarelor regiuni, în contextul unei reale descentralizări din acest punct de vedere. Între aspectele menționate în acest sens amintim:

Ø necesitatea conceperii unui buget regional, dar și a reformării unor aspecte ale bugetării locale, cum ar fi procesul de reechilibrare, politica prelevărilor din veniturile fiscale la bugetul de stat;

Ø preeminenţa principiului stimulativ în faţa celui al solidarităţii, cu aplicarea celui din urmă mai degrabă pentru atenuarea dezechilibrelor interregionale;

Ø sursele de buget vor trebui corelate cu atribuțiile ce revin regiunii, astfel încât să se evite situația în care regiunea primește atribuția fără sursa financiară proprie;

Ø banii proveniți din taxe și impozitele colectate ar trebui să rămână în regiune;

Ø regiunile ar trebui să aibă, în limitele legii, acces la pieţele de capital pentru a finanţa cheltuielile de investiţii prin împrumuturi publice.

Pentru a întregi tabloul gradului de interes ridicat și al așteptărilor și mai ridicate ale cetățenilor vizavi de procesul anunțat al regionalizării și descentralizării României, redăm în finalul sintezei audierii publice ,,Regionalizarea României – între pericole și oportunități”, sugestii ale cetățenilor referitoare la premisele indispensabile bunei fundamentări a acestui proces:

Ø nevoia recursului la știință, teorie și metodă pentru analiza oportunității inițierii procesului de regionalizare, inclusiv din dorința de a minimiza influența criteriilor politice în trasarea viitoarelor regiuni;

Ø studiul de impact ar trebui să fie unul multicriterial, care să includă analize socio-economice, demografice, instituționale, etc. (în prezent, se apreciază că există o serie de cercetări și studii cu privire la regionalizare, elaborate însă pe diferite arii de specialitate nearmonizate, nesintetizate, care să abordeze din perspective multiple  aspectele  legate  de  implicațiile  regionalizării);

Ø realizarea unei analize comparative a actualei forme de organizare și a celei propuse;

Ø informarea largă cu privire la plusurile și minusurile acestei schimbări;

Ø în perspectiva unui eventual referendum pe subiect, în perioada pregătitoare a procesului de regionalizare, consultările publice trebuie să premeargă etapei de informare și consultare a publicului larg, întrucât opiniile și deciziile cetățenilor  necesită un cadru explicativ de soluții deja elaborate, pus la dispoziția lor spre studiere și deliberare finala prin referendum.

Complementar, de remarcat și reținut sunt și așteptările privind îndeplinirea unor pre-condiții în etapa implementării procesului, așteptări ce denotă atât interes, cât și reticență în privința etapelor viitoare ale procesului de regionalizare și descentralizare a României:

Ø introducerea indicatorilor de performanță atât la nivelul regiunilor, cât și în interiorul acestora, la nivelul competențelor delegate, pentru a putea măsura buna guvernare și eficientizarea costurilor;

Ø un corp al funcționarilor publici, calificat și depolitizat , ca și condiție fundamentală a asigurării coordonării diferitelor politici sectoriale și a integrării acestora într-o abordare globală;

Ø nevoia unor minime garanții (nu numai politice) că va fi un proces benefic, prin garantarea din partea celor care îl implementează că va fi un proces viabil și de succes, iar în caz contrar să recompenseze părțile afectate.

CONCLUZIILE COMISIEI DE EXPERȚI A AUDIERII PUBLICE

În urma analizei celor 250 de depoziții colectate și a structurării răspunsurilor pe cele 3 întrebări, Comisia de Experți a elaborat următoarele concluzii:

u identificarea problemelor și a pericolelor majore specifice României s-a dovedit a fi utilă din perspectiva procesului de consultare publică și a celui de fundamentare a procesului de regionalizare, însă, în același timp, s-a dovedit a fi nu foarte facilă, în contextul lipsei unei formulări și definiri foarte clare a modelului de regionalizare care se doreşte a fi aplicat României;

u problemele inventariate sunt probleme majore, generale ale României:

— probleme legate de nivelul de dezvoltare economică, de disparitățile și decalajele economice, respectiv de nivelul sărăciei și nivelul de trai, în general;

— probleme legate de centralizarea și concentrarea excesivă a procesului decizional public, cu distorsiuni majore în redistribuirea resurselor publice, prin ingerința politicului, în detrimentul nevoilor reale;

— probleme ale sistemului administrativ ineficient, datorate supradimensionării, corupției, birocrației, deprofesionalizării personalului pe fondul numirilor politice, a dotărilor tehnice insuficiente sau depășite moral și a slabei motivări, deficiențelor în gestionarea proceselor decizionale și a resurselor publice;

— probleme generate de incompleta și ineficienta descentralizare inițiată la nivelul administrațiilor locale, ca urmare a transferului unor responsabilități, fără transferul însă și a surselor de finanțare care să le susțină;

— probleme generate de distanța puterii decizionale politice și a deciziilor publice față de cetățean;

— probleme implicate de absorbția slabă a fondurilor europene, dar și de slaba eficiență a acestora și imposibilitatea corelării și integrării proiectelor de anvergură mică în proiecte strategice

u majoritatea problemelor generale, actuale ale României sunt văzute ca posibil a fi soluționate prin regionalizare, de către o parte din depozanți, însă, în aceeași măsură, aceleași problemele majore ale României sunt recunoscute, dar apreciate ca fiind imposibil de soluționat prin regionalizare, de către depozanții sceptici, care nu mai au deloc încredere în politic și care apreciază drept cauze reale ale problemelor:

— lipsa unui stat puternic și a unei strategii reale, vizionare de dezvoltarea țării,

— dispariția industriilor țării, neexploatarea terenului agricol, ignorarea potențialului turistic,

— incapacitatea elitelor de a coagula în jurul lor,

— apatia, educația precară, sărăcia,

— auto-birocratizarea excesivă, în special a fondurilor europene,

— legislația bolnavă, corupția generalizată.

u de remarcat faptul că, în raport de modul de acțiune, aceleași pericole și provocări ale României și ale regionalizării pot fi transformate, totuși, în oportunități;

u alături de inventarul de probleme ale României, care ar putea fi sau nu soluționate prin regionalizare, s-a mai conturat și un inventar al provocărilor inerente regionalizării;

u s-a reiterat, foarte clar și distinct, nevoia de identificare a unor criterii obiective de fundamentare a modelului de regionalizare și descentralizare, elaborate în urma unor studii și analize specifice de impact, comparative, în termeni de avantaje și dezavantaje;

u s-a reiterat, de asemenea, intenția reală a cetățenilor interesați de a-și dedica expertiză și timp pentru elaborarea modelului potrivit de regionalizare a României, prin procese repetitive și consecutive de consultare publică.

Conchidem prin a sublinia că, opiniile exprimate denotă gradul foarte mare de așteptare cu privire la procesul de regionalizare și descentralizare. Practic, aproape toate speranțele celor care le mai au sunt puse în acest proces.

Astfel, se așteaptă ca regionalizarea să ducă la creșterea coeziunii, dezvoltarea durabilă și strategică, încurajarea diversității teritoriale și a cetățenilor, schimbul bunelor practici și la eliminarea discrepanțelor economice, sociale și culturale.

Cât din toate astea se va realiza, cât este fezabil a se realiza și mai ales timpul în care se va realiza depind de modelul de regionalizare care se va contura, de modalitatea sa de implementare, precum și de gradul de implicare în tot acest timp a actorilor interesați. În acest context, descentralizarea și creșterea autonomiei vor depinde nu numai de maturitatea și disponibilitatea administrației centrale în a delega competențe și funcțiuni administrative și de dezvoltare către regiuni, ci și de capacitatea și maturitatea regiunilor în a și le asuma.

Raportarea directă a populației, a comunităților locale, la nivelul indivizilor la regionalizare reprezintă o componentă primordială, de neînlocuit în procesul transformărilor. Fără depășirea acestui prag preliminar, politicile dedicate regionalizării vor rămâne formale, generând forme fără fond, fără energie socială, fără efecte notabile.

Politizarea regionalizării ar putea deveni principala capcană.

Problematica regionalizării, de la motivație, la căile de urmat, de la recunoașterea nevoilor, reprezentarea intereselor, până la asumarea responsabilităților nu trebuie să devină obiectul competiției politice, al luptei pentru putere. Transformarea temei într-o simplă lozincă electorală reprezintă nu doar o abordare iresponsabilă, dar și una păguboasă, o sfidare la adresa complexității problematicii.

Tentația de a transforma regionalizarea într-o consacrare constituțională a ,,baronizării” este reală. Dincolo de diferențieri relative, superficiale de ocolul ideologic și chiar față de poziționarea în raport cu puterea centrală, preocuparea diverselor ,,grupuri de interese” instalate masiv la nivel local este de a transforma măsurile administrative implicate de regionalizare într-o recunoaștere și instalare ,,de drept” a ceva ce este un fapt împlinit. Rămâne de văzut care ar putea fi mijloacele, instrumentele, aspectele normative, pragurile instituționale prin care  proiectul regionalizării va evita această sfidare.            Devine tot mai clar ca ne vom confrunta cu un  moment de răspântie.

Regionalizarea nu va rezolva de la sine inerția, ambivalența, lipsa de interes social și capacitatea managerială redusă de absorbție a fondurilor europene.

RECOMANDĂRILE COMISIEI DE EXPERȚI A AUDIERII PUBLICE

Pe baza analizei depozițiilor și a concluziilor evidențiate, Comisia de Experți formulează următoarele recomandări, pentru luarea unei decizii publice optime pe tema regionalizării.

1.    Aprofundarea prin comunicare și dezbatere publică a tematicii regionalizării reprezintă o cerință de bază, permanentă.

Guvernul are datoria să publice, fără poziții partizane, o cât mai mare diversitate de date, studii, opțiuni. Se evită, astfel, instalarea percepției că este un demers guvernamental, preponderant politic, dictat de U.E. și executat prin jocuri politice la vârf. O aplicare strictă, ,,de sus în jos” sub influența și condiționările externe deturnează natura proiectului.

Publicarea și dezbaterea rezultatelor cercetărilor de specialitate, rapoarte, studii de caz referitoare la ,,agenda regionalizării”, posibilități și căi de folosit va antrena populația, comunitățile locale într-o recunoaștere și asumare reală a proiectelor.

Prezentarea experienței altor țări din U.E., cu plusuri și minusuri, astfel încât să fie evitate pericole, eșecuri cu costuri de timp,  reprezintă o resursă utilă și accesibilă.

Tema regionalizării nu trebuie lăsată doar pe seama mass-media pentru că s-ar  urmări, în principal (sau chiar exclusiv), poziții oficiale, polemici, confruntări între exponenții partidelor, grupuri restrânse.

2.   Se impune realizarea unui echilibrul între abordarea administrativă, prin politici reformatoare, și implicarea locală directă, ca mecanism de bază al regionalizării.

Concentrarea responsabilităților, a inițiativei și a accesului la resurse, precum și canalizarea întregului proces într-o abordare administrativă, ,,guvernamentală”, ministerială se află nu numai în contradicție deplină cu natura procesului, dar conduce inevitabil la izolare, la practici birocratice.

3.   Accesul la avantajele regionalizării nu trebuie să apară ca o nouă sursă de diferențiere, discriminare între localități, categorii sociale, domenii de activitate.

Chiar dacă efectele pozitive ale regionalizării vor cunoaște dezvoltări diverse, acestea vor fi abordate în cadrul unui proces unitar, cu impact general.

Preocuparea pentru a obține echilibrul, evoluții în sincronicitate, cu legături noi, multiple și favorabile  ca  noi ,,izvoare” ale dezvoltării trebuie să constituie o dominantă atât la nivelul managementului strategic, cât și în efortul asumat pe plan local.

4.  Pozițiile sceptice, critice, opuse regionalizării nu trebuie respinse aprioric.

Dimpotrivă, trebuie să li se acorde atenția cuvenită, prin recunoaștere, dialog și cooperare în căutarea de deschideri, soluții, parteneriate. Un consens nu va fi posibil, ca în oricare altă problemă complexă. Dimpotrivă recunoașterea diversității  ar prezenta un factor de sprijin, și doar în plan secundar un obstacol.

Diversitatea reprezintă o dimensiune cheie a regionalizării, o componenta de neînlocuit a structurii abordării strategice, dar și a implementării specifice.

Iată de ce, fără consens național, precum recunoașterea reciprocă a complexității, a coeziunii, nu se poate asigura o susținere consecventă a procesului în timp, amplificând riscul decăderii în polemici sterile.

Comisia de Experți

Vasile SURD,

Prof. univ. dr. emerit al Facultății de Geografie din Cluj Napoca,

Vasile DÂNCU,

Președinte al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, Cluj Napoca

Dorel Șandor,

Consultant Independent, București

Şerban Ţigănaș,

Președinte al Ordinului Arhitecților din România, Cluj Napoca

Simona Fiț,

Consultant Transparența Decizională Academia de Advocacy, Timișoara


[1] În completarea inventarului problemelor pe care le-ar putea induce regionalizarea aducem în atenție și conținutul, mult mai dezvoltat pe acest subiect, al sintezei audierii publice ,,Regionalizarea României – de ce?”, întrucât în cadrul audierii publice din noiembrie 2012 acest subiect a fost abordat explicit (www.advocacy.ro). În  prezenta audiere publică aspectele riscurilor induse de regionalizare au fost doar reiterate și completate de către o parte dintre autorii opiniilor, în contextul dezbaterii problemelor României și ale regionalizării.

Comunicat de presă: “Regionalizarea României – De ce?”

logo-advocacyAstăzi, 12 decembrie 2012, Academia de Advocacy a organizat conferința de presă de prezentare a concluziilor și recomandărilor Comisiei de Experți a audierii publice “Regionalizarea României – De ce?”. Audierea publică, din 23 noiembrie la Timișoara, și-a propus relansarea temei regionalizării pe agenda publică, pornind de la dezbaterea argumentată a nevoii de regionalizare a României, pentru că numai în contextul identificării și stabilirii clare a nevoii, dacă ea există, dezbaterea publică poate continua despre modalități, criterii, etape, riscuri și beneficii. S-au colectat cca. 250 de opinii scrise, din 31 de județe ale țării. Au răspuns argumentat întrebărilor audierii publice atât reprezentanți ai societății civile (reprezentanți ai ONG-urilor, ai mediului de învăţământ, ai mediului de afaceri, ai sindicatelor, cetăţeni), cât și decidenţi politici (europarlamentari, parlamentari, decidenţi din ministere, consilii judeţene, decidenți locali, precum și membri ai partidelor politice). Opiniile colectate și analizate reflectă preocuparea cetățenilor informați, activi în diverse domenii, asupra subiectului strategic al regionalizării și intenția lor reală de a-și dedica expertiză și timp pentru elaborarea modelului potrivit de regionalizare a României. Totodată, diversitatea opiniilor și argumentarea lor în raport cu supoziții sau așteptări evidențiază faza incipientă a înțelegerii avantajelor și dezavantajelor, a riscurilor și beneficiilor ce pot apărea prin regionalizare, respectiv nevoia de repere științific fundamentate, prin elaborarea de studii și analize în acest sens. Astfel, o primă recomandare a Comisiei de Experți vizează înființarea unui grup de lucru interdisciplinar, echidistant, neutru și independent, dedicat studierii problematicii regionalizării României din multiple perspective, în scopul elaborării unor alternative viabile de regionalizare, cu evidențierea modalităților concrete de minimizare a riscurilor specifice. Intrucât, un bun proces al regionalizării presupune și un larg consens politic, dar și social, fundamentarea științifică a regionalizării României se recomandă a fi susținută de o campanie de informare și conștientizare a cetățenilor privind avantajele și dezavantajele regionalizării, precum și de procese repetitive, concentrice și consecutive de consultare publică a tuturor celor interesați, în fiecare din etapele de formulare a modelului identificat și analizat pentru România. ,,Regionalizarea României este un subiect ce aparține integral românilor, decidenților români, dar mai ales societății civile românești. În acest sens, remarc și apreciez în mod deosebit rigoarea, consistența și contribuția semnificativă a procedurii de Audiere Publică a Academiei de Advocacy la fundamentarea deciziilor publice.”, a declarat E.S. Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Olandei în România, în calitate de președinte al Comisiei de Experți a audierii publice. ,,Regionalizarea trebuie să fie consecința dorinței interne a românilor, implementată de către decidenți printr-un proces democratic participativ autentic.”, a declarat Juan Castro Pinedo, Dir. Gen. Adj. Agenția de Dezvoltare Regională Țara Bascilor, membru al Comisiei de Experți a audierii publice. ,,Este necesar un proces complex de cercetare și dezbatere pe tema regionalizării, în rețea, pe multiple paliere, având la dispoziție o perioadă suficientă, dar totuși limitată, pentru a da ocazia de a fi luate în timp util eventualele decizii la nivel național.”, a declarat Șerban Țigănaș, președinte al Ordinului Arhitecților din România, membru al Comisiei de Experți. ,,Un proces sănătos de regionalizare a României trebuie să pornească de jos în sus, dinspre cetățeni spre decidenți.”, a declarat Dorel Șandor, consultant independent, membru al Comisiei de Experți a audierii publice. ,,Rezultatele acestui eveniment evidențiază faptul că, societatea civilă vrea și poate să se implice în dezbaterea temelor majore ale țării, în sprijinul deciziei publice. Rigoarea și regulile clare aduc un real plus de valoare, cu atât mai mult cu cât li se facilitează celor interesați accesul la informație relevantă.”, a declarat Corina Dragomirescu, vicepreședinte Academia de Advocacy, membru al Comisiei de Inițiere a audierii publice. Comisia de experți a audierii publice cu tema “Regionalizarea României – de ce?” a fost formată din E.S. Matthijs van Bonzel – Ambasadorul Olandei în România, Juan Castro Pinedo – Dir. Gen. Adj. Agenția de Dezvoltare Regională Țara Bascilor, Dorel Șandor – Consultant Independent, Şerban Ţigănaș – Președinte al Ordinului Arhitecților din România, Simona Fiț – Consultant Transparență Decizională Academia de Advocacy. Sinteza audierii publice va fi transmisă decidenților publici și politici, celor care au contribuit prin formularea opiniei scrise, precum și cetățenilor, în general, prin intermediul mass-media. Totodată, sinteza, opiniile scrise colectate, precum și alte detalii, pot fi regăsite pe www.advocacy.ro. Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:Corina Dragomirescu, Vicepreședinte Academia de Advocacy E-mail: corina@advocacy.ro, mobil: +40 722 460 548

Invitație de presă: Prezentarea concluziilor și recomandărilor audierii publice “Regionalizarea României – De ce?”

hartaAcademia de Advocacy vă invită să participaţi miercuri, 12 decembrie 2012, ora 11:00, la conferința de presă de prezentare a concluziilor și recomandărilor audierii publice “Regionalizarea României – De ce?”, audiere ce a avut loc în data de 23 noiembrie 2012, la Timișoara.

Conferința de presă va fi susținută de Comisia de Experți a audierii publice și va avea loc la Hotel Rin Central, sala Nicolae Iorga, strada Traian nr. 55A, sector. 3, București.

Comisia de experți, formată din E.S. Matthijs van Bonzel – Ambasadorul Olandei în România, Juan Castro Pinedo – Dir. Gen. Adj. Agenția de Dezvoltare Regională Țara Bascilor, Dorel Șandor – Consultant Independent, Şerban Ţigănaș – Președinte al Ordinului Arhitecților din România, Simona Fiț – Consultant Transparență Decizională Academia de Advocacy, a analizat și sintetizat cca. 250 de opinii scrise, din toate regiunile de dezvoltare ale țării, respectiv din 31 de județe. Dintre acestea, 14% au aparținut decidenților politici, iar 86% reprezentanților societății civile.

,,Un obstacol major al dezvoltării și modernizării în România de azi este dat de o administrație publică, centrală și locală, blocată în birocrație, corupție, lipsă de transparență și , frecvent se pare, incompetență. Incapacitatea de absorbție a fondurilor de coeziune europeană este numai unul dintre marcatorii acestei situații. A pune accentul, cum se face de obicei, pe mentalitățile românilor ca sursă a tuturor relelor din societate nu este nici întemeiat științific , nici eficient. Regândirea sistemului instituțional, a celui teritorial-administrativ este punctul de re-pornire necesar.”, susține Dumitru Sandu, profesor doctor în cadrul Universității din București, în depoziția sa scrisă.

,,Da, un referendum poate legitima un demers politic într-un sens sau altul deopotrivă. Numai dacă cetăţeanul ar vota conştient şi competent în înţelegerea demersului pe care-l votează i-ar aduce lui însuşi beneficii şi nu unor grupuri de interese.”, susține Radu Bălănean, președinte Federația Patronatelor IMM Regiunea Centru, Tîrgu Mureș, în depoziția sa. ,

,Întrebarea este dacă într-o ţară dependentă, de centru, cineva va avea voinţa politică? (…) Prin urmare, avem nevoie de voinţă şi mari sacrificii politice (…). Dacă nu, vom rămâne o ţară dependentă. Din acest motiv aştept şi vreau să văd dacă la nivel naţional politicienii se sacrifică şi dacă este o societate civilă care-i sprijină pe politicienii care se sacrifică.”, susține primarul Aradului, Gheorghe Falcă în depoziția sa.

,,În România, decizia înființării regiunilor ca unităţi administrativ-teritoriale este greu de luat. Practic, lipseşte motivaţia celor care dețin puterea la nivel central și care, în cazul regionalizării, ar trebui să se despartă de o parte din această putere.”, susține vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Marian Vasile în depoziția sa.

,,… Reușita unui asemenea demers va face posibil ca în anul 2013 să poată fi aprobată reforma constituțională și administrativ-teritorială a României, consemnând una dintre cele mai importante reforme a țării noastre, urmând ca la 1 ianuarie 2014, atunci când începem un nou exerciţiu financiar, să ne regăsim cu regiuni și cu un singur minister pentru acestea.”, susține senatorul Ilie Sârbu în depoziția sa.

,,În anul 2013, clasa politică are răspunderea de a organiza două dezbateri cruciale pentru România: modificarea Constituției și regionalizarea.”, susține europarlamentarul Iuliu Winkler în depoziția sa.

Opiniile scrise colectate, opiniile verbale susținute, precum și celelalte detalii privind audierea publică, le regăsiți pe site-ul Academiei de Advocacy, www.advocacy.ro.

Concluziile și recomandările raportului sinteză al audierii publice vor fi prezentate în cadrul conferinței de presă, ele reliefând modul în care diferite entități ale societății civile, profesioniști în domeniu, persoane juridice și fizice înțeleg și se raportează la subiectul regionalizării.

Aşteptăm confirmarea participării dumneavoastră la acest eveniment până la data de 10 decembrie 2012, pe adresa de e-mail: stefan.vadineanu@advocacy.ro  sau tel: 0722.360.325. Persoana de contact: Ștefan Vădineanu, coordonator comunicare.

Raport sinteză al mesei rotunde cu tema „Soluții pentru fluenţă şi decenţă în traficul rutier la Oneşti”

Raport sinteză al mesei rotunde cu tema

„Soluții pentru fluenţă şi decenţă în traficul rutier la Oneşti”

propusă spre analiză candidaților la funcțiile de decizie

în cadrul Primăriei Onești

 

Comunitatea de Advocacy a organizat în data de joi, 31 mai 2012, cu sprijinul tehnic al Academiei de Advocacy din Timișoara, prin proiectul „Partener activ și implicat”, primul eveniment cadru cu tema „Soluții pentru fluenţă şi decenţă în traficul rutier la Oneşti”pentru a propune spre analiză candidaților la funcțiile de decizie în cadrul Primăriei Onești această problemă de interes major pentru comunitate.

Comisia de organizare a evenimentului:

– Maria Agapi,  Centrul de Training, Consultanță și Mediere                                         

– Cristinel Bratovianu, Patronatul Uniunea Energetică Română                                           

– Florin Valentin Marcu, Patronatul Uniunea Energetică Română                                           

– Brândușa Gugu, Asociația Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri

Au fost invitați să-și prezinte opiniile pe această temă toți cei nouă candidați pentru Primaria Onești, pe care-i nominalizăm în ordine alfabetică:


– Bujor Marcel – candidat PP – DD

– Emil Lemnaru – candidat PSD

– Lucaci Daniel Lucian  – candidat PRM

– Lungu Valerian Sorin- candidat PER

– Neghina Laurentiu Victor – candidat Alianța pentru Bacău (UNPR – PDL)

– Oprea Danut – candidat PNL

– Panfil Gelu – candidat independent

– Paval Florin – candidat PC

– Vicol Gheorghe – candidat independent

Au confirmat participarea și au putut fi prezenți la eveniment Sorin Valerian Lungu și Gheorghe Vicol, candidați pentru funcția de primar, precum și Eugen Ungureanu, candidat pentru funcția de consilier local.

Toți acești trei candidați mai sus menționați susțin proiectul, au subliniat importanța acestuia pentru comunitate și au făcut următoarele precizări și recomandări, pe care le prezentăm în ordinea înscrierii candidaților la cuvânt:

Sorin Valerian Lungu:

–         Respectarea legii și organizarea unei licitații corecte;

–         Transparență decizională și corectitudine în promovarea proiectului, în vederea atragerii de fonduri nerambursabile pentru realizarea lucrărilor;

–         Invitarea unor specialiști la dezbaterile viitoare pe marginea temei, care să contribuie cu argumente tehnice avizate la luarea deciziilor corecte pentru execuția lucrărilor.

Gheorghe Vicol

–         Promovarea valorilor și respectarea principiilor de transparență și integritate decizională, atât în ce privește selecția responsabilă a oamenilor implicați în implementarea proiectelor de interes comunitar, cât și în ce privește motivația, pregătirea profesională și expertiza acestora pentru a duce lucrurile la bun sfârșit, oferind servicii de calitate, în termenele contractuale stabilite și cu garanție pe satisfacție.

Eugen Ungureanu

–         Implicarea Direcției de Drumuri Naționale și delimitarea proiectului din punct de vedere juridic, prin clarificarea aspectelor legate de stabilirea grănițuirii la Onești sau Bacău.

–         Oferirea unor facilități fiscale pentru firma sau grupul de firme care va câștiga licitația pentru construcția unui pasaj rutier Onești – Bacău

Concluzii:

În contextul proiectului „Partener activ și implicat” și al alegerilor electorale locale,  motivația organizatorilor evenimentului a fost de a oferi șanse egale tuturor candidaților la funcțiile de decizie din cadrul Primăriei Onești pentru exprimarea opiniilor referitoare la o problemă de interes major pentru comunitatea locală.

Raportul sinteză întocmit de către Comisia de experți va fi publicat după conferința de presă, pentru a fi consultat de publicul larg, în principal pe blogurile: https://comunitateadeadvocacy.wordpress.com, http://ongctcm.wordpress.com, http://smile21.ning.com, și va fi transmis candidaților care au răspuns invitației și și-au susținut punctele de vedere în cadrul evenimentului organizat de Comunitatea de Advocacy.

Raportul sinteză va fi, de asemenea, transmis către canalele de știri locale, județene și naționale, pentru a fi preluat și adus la cunoștința societății civile în general.

Data întocmirii raportului sinteză: 1 iunie 2012

Informaţii suplimentare:

Virginia – Smărăndiţa Brăescu

Comunitatea de Advocacy 

Tel: 0740367379 sau 0742754259;

E-mail: comunitateadeadvocacy@gmail.com

https://comunitateadeadvocacy.wordpress.com

 

Maria Daniela Sârbu

Liga Citadină a Serviciilor Publice și Comunale din România

E-mail: office@mediereinbrasov.rohttp://mediereinbrasov.ro