AUDIERE PUBLICĂ VIRTUALĂ: Dialogul civic și social – oportunitate sau obstacol?

afis_dialog2_0

Motivația audierii publice     

„Democrația este un sistem de guvernare prost, cel mai bun, însă, din câte a experimentat omenirea până acum”. Au trecut peste 60 de ani de când Winston Churchill a rostit această frază, devenită celebră[1], și încă nu s-a ajuns la un sistem de guvernare mai bun.

Șaizeci de ani în care societățile au evoluat, s-au nuanțat, s-au tehnologizat, astfel încât „vocile” care cer drept la opinie și acces la decizia publică au devenit tot mai multe, mai diverse și mai exigente. În aceste condiții, și reprezentarea acestora devine din ce în ce mai dificilă și, implicit, din ce în ce mai ușor de contestat.

Când „majoritatea” nu mai este monolitică, ci descrisă de nuanțe, mecanismele democrației participative sunt cele care pot furniza soluția pentru o bună guvernare.

Guvernarea cu și pentru cetățeni presupune dialog și parteneriat între alegători și aleși, între membrii societății și cei chemați să gestioneze funcționarea acesteia. În democrațiile consolidate, un atare parteneriat se bazează pe transparență și responsabilitate. Prin transparență, autoritățile deschid actul guvernării către public. Responsabilitatea cetățenilor este de a valorifica aceste oportunități și de a se implica în elaborarea politicilor publice și a legilor, reprezentându-și activ interesele. Prin urmare, un dialog civic și social real și eficient poate da substanță democrației participative, atunci când se desfășoară în imediata vecinătate a deciziei publice, care este și va rămâne apanajul clasei politice.

In România, toate instituțiile modelului democratic occidental au fost înființate.

Legea privind liberul acces la informațiile de interes public (Legea nr.544/2001, cu modificările și completările ulterioare) oferă șansa actorilor civici și sociali, precum și oricărui cetățean interesat, de a se documenta, de a afla informații cu caracter public referitoare la orice instituție publică, referitoare la aproape orice tip de informație cu caracter public (excepțiile sunt prevăzute de lege).

Legea privind transparența decizională în administrația publică (Legea nr.52/2003, cu modificările și completările ulterioare) oferă oportunitatea tuturor formelor structurate ale societății civile, precum și oricărui cetățean interesat de a se implica în procesul de luare a deciziei publice la nivelul administrației publice locale și centrale, respectiv la nivelul primăriei, consiliului local, consiliului județean, ministerelor, guvernului.

Legea dialogului social (Legea nr.62/2011) reglementează tot ceea ce înseamnă dialogul social în România. În principal, legiferează modul de reprezentare și structurare al partenerilor sociali și forurile instituționalizate de dialog a acestora cu decidenții publici. Este vorba de Consiliul Economic și Social, forul consultativ de pe lângă Guvernul și Parlamentul României, și comisiile de dialog social, foruri consultative pe lângă decidenții publici centrali și reprezentanții acestora în teritoriu, prin intermediul prefecturilor.

Regulamentele de organizare și funcționare ale celor două Camere ale Parlamentului României prevăd reguli și proceduri clare de implicare a părților interesate în procesul de luare a deciziei publice, respectiv în dezbaterile parlamentare, cu precădere de la nivelul comisiilor parlamentare de specialitate, dar și din plenul Camerelor Parlamentului României, Camera Deputaților și Senat.

Reglementările privind procedurile de elaborare a politicilor publice sunt cele menite să eficientizeze procesul de legiferare din România, prin crearea cadrului strategic de analiză și fundamentare a nevoilor de reglementare și, mai ales, prin crearea cadrului mult mai timpuriu și, implicit, mult mai eficient, al consultărilor publice pe probleme ce necesită reglementare.

În pofida acestui întreg cadru legislativ de facilitare a dialogului cu decidenții publici, implicarea actorilor civici și sociali nu are impactul așteptat în procesul de elaborare a politicilor publice și a reglementărilor.

Sectoarele structurate ale societății civile sunt încă rezervate față de factorii de decizie, în timp ce decidenții consideră, de multe ori, că actorii sociali nu aduc valoare adăugată în procesul de elaborare a politicilor publice și că toate întâlnirile consultative întârzie procesul decizional.

Există germeni și exemple de bună practică, dar acestea sunt puține în raport cu nevoia instituțiilor statului de a avea parteneri de dialog competenți.

Pentru a răspunde ritmului de elaborare a politicilor publice sectoriale potrivite etapei de reformă în care se găsește România, este necesară o revitalizare reală a dialogului. Mecanismele de dialog social sunt create în formă piramidală, de la comunitatea locală la nivelul național, tocmai pentru a surprinde cât se poate de acurat o politică publică racordată la necesitățile sectorului.

Un dialog social ineficient nu poate decât să altereze decizia publică.

În plus, instituțiile publice, oricât de competente ar fi, nu au resurse suficiente pentru a-și testa și verifica realismul propriilor propuneri. În consecință, prin mecanismele de dialog social este de așteptat ca actorii sociali să analizeze și să intervină cu corecții, noi abordări care în final să se concretizeze în politici publice acceptate de beneficiari ca fiind necesare, prioritare și cu impact în dezvoltarea durabilă. Soluțiile de aplicare trebuie să fie echilibrate, suple, stabile în timp și cu costuri minime de aplicare.

În acest sens, toți actorii civici și sociali au în misiunea lor, conform actelor constitutive proprii, reprezentarea și promovarea intereselor membrilor și/sau ale beneficiarilor lor. Această componentă le oferă șansa, dar le incumbă și datoria morală de a participa cu expertiza lor organizațională la decizia publică.

Dintr-o altă perspectivă, prin intrarea României în UE, atât instituțiile statului, cât și reprezentanții actorilor sociali la nivel național sunt solicitați să intervină în formularea de opinii pentru soluționarea problemelor europene. Pentru a avea o intervenție competentă, aceștia trebuie să primească rapid și clar, opinii din teritoriu ale celor pe care îi reprezintă. Lipsa cunoștințelor, a exercițiului de a formula opinii tematice, a procesării acestora într-un format corespunzător așteptărilor obstrucționează intervențiile reprezentanților noștri în forurile europene. În consecință, se diminuează puterea de negociere și influențare a României prin canalele la care are acces în raport cu alte țări.

În acest context, Academia de Advocacy, în calitate de inițiator al audierii publice ,,Dialogul civic și social – oportunitate sau obstacol într-o societate în plină criză economică și morală?”, propune tuturor celor interesați să contribuie, prin idei și soluții argumentate, la identificarea căilor de eficientizare a dialogului civic și social din România, prin formularea de răspunsuri întrebărilor:

Care sunt principalele obstacole ale unui dialog civic și social real în România?

Care este valoarea aportului fiecărui partener de dialog (patronat, sindicat, asociație, fundație, cameră de comerț) în sprijinul unei decizii publice juste și stabile?

Cum apreciați că va fi afectat dialogul civic și social din România prin adoptarea unei legi a lobby-ului? Ce efecte pozitive și negative întrevedeți?

Opiniile colectate prin procedura de audierea publică se vor sintetiza într-un raport care va fi prezentat public în conferinţă de presă, va fi transmis tuturor celor care au participat, va fi postat pe site pentru publicul larg și va fi trimis decidenților politici cu atribuții de decizie în domeniu.

Pentru formularea unei opinii scrise documentate este asigurată o minimă bibliografie, îndrumar de formulare a opiniei, procedura de audiere publică, formular de înscriere și participare la www.advocacy.ro.

 

Comisia de Iniţiere a Audierii Publice

Radu NICOSEVICI, președinte     Academia de Advocacy, Timișoara

 

Corina DRAGOMIRESCU, vicepreședinte    Academia de Advocacy, Timișoara


[1] Declarația lui Winston Churchill, în cadrul unei dezbateri parlamentare, din 11 noiembrie 1947, http://hansard.millbanksystems.com/commons/1947/nov/11/parliament-bill#S5CV0444P0_19471111_HOC_292

Pentru mai multe detalii: http://advocacy.ro/node/5350/subpage/5351#vitrine

 

Chemarea la acțiune        

În pofida unui întreg cadru legislativ existent în România de facilitare a dialogului cu decidenții, implicarea actorilor civici și sociali nu are impactul așteptat în procesul de elaborare a reglementărilor. Sectoarele structurate ale societății civile sunt încă rezervate față de factorii de decizie, în timp ce decidenții consideră, de multe ori, că actorii sociali nu aduc valoare adăugată, iar întâlnirile consultative întârzie procesul decizional.

Există germeni și exemple de bună practică, dar acestea sunt puține în raport cu nevoia instituțiilor statului de a avea parteneri de dialog competenți. Astfel, un dialog social ineficient nu poate decât să altereze decizia publică.

Toți actorii civici și sociali au în misiunea lor reprezentarea intereselor membrilor și/sau ale beneficiarilor lor. Această componentă le oferă șansa, dar le incumbă și datoria morală de a participa la decizia publică.

În acest context, Academia de Advocacy, în calitate de inițiator al audierii publice virtuale ,,Dialogul civic și social – oportunitate sau obstacol într-o societate în plină criză economică și morală?”, propune tuturor celor interesați să contribuie, prin idei și soluții argumentate, la identificarea căilor de eficientizare a dialogului civic și social din România, prin formularea de răspunsuri întrebărilor:

  • Care sunt principalele obstacole ale unui dialog civic și social real în România?
  • Care este valoarea aportului fiecărui partener de dialog (patronat, sindicat, asociație, fundație, cameră de comerț) în sprijinul unei decizii publice juste și stabile?
  • Cum apreciați că va fi afectat dialogul civic și social din România prin adoptarea unei legi a lobby-ului? Ce efecte pozitive și negative întrevedeți?

Opiniile scrise pot fi transmise, până cel târziu în data de 15 iunie 2013, la www.advocacy.ro.

Audierea publică virtuală va avea loc în data de 31 mai 2013, începând cu ora 11:00, în următoarele locații din țară: Cluj, Constanța, Iași, Timișoara, Tîrgu Mureș, București.

Opiniile scrise colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza într-un raport – sinteză, de către Comisia de Experți a audierii publice, formată din prof. univ. dr. Raluca DIMITRIU, Academia de Studii Economice, Departamentul Drept, Bucureşti, dr. Cătălin Corneliu GHINĂRARU, secretar științific, Institutul Național pentru Cercetare Științifică a Muncii și Protecției Sociale, București și Despina PASCAL, expert audieri publice, Academia de Advocacy, Timișoara. Raportul sinteză va fi făcut public, în conferinţă de presă și va fi transmis tuturor celor interesați de audierea publică, la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea, va fi adus la cunoștința opiniei publice prin intermediul presei și prin afișarea la www.advocacy.ro și www.implicat.info, unde va putea fi consultat alături de toate celelalte materiale specifice audierii publice. Pentru transmiterea opiniei scrise vă rugăm:

1.     să consultați MOTIVAȚIA și ÎNDRUMARUL de elaborare a depoziției la www.advocacy.ro;

2.     să vă înscrieți accesând butonul ÎNSCRIE-TE din pagina principală a www.advocacy.ro;

3.     să completați toate datele din FORMULARUL DE ÎNSCRIERE și să inserați / atașați conținutul opiniei dvs. în câmpul dedicat acesteia din formularul de înscriere, în format doc/pdf.

Pentru documentarea opiniei pe site mai regăsiți: bibliografia selectivă a tematicii, procedura de audiere publică, regulamentul evenimentului și agenda.

Persoane de contact:

Iulia ȚUȚUIANU, Academia de Advocacy – 0722256179, iulia.tutuianu@advocacy.ro;

Nicoleta TUDOR, Academia de Advocacy – 0745937045, nicoleta.tudor@advocacy.ro.

Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,

Comisia de Iniţiere a Audierii Publice

Radu NICOSEVICI, Președinte Academia de Advocacy, Timișoara

Corina DRAGOMIRESCU, Vicepreședinte Academia de Advocacy, Timișoara

Anunțuri

About comunitateadeadvocacy

COMUNITATEA DE ADVOCACY este o organizație care sprijină demersurile societății civile și a mediului de afaceri în amendarea politicilor publice relevante, încurajează participarea membrilor comunităților și a întreprinzătorilor privați la elaborarea deciziei publice, promovează asistenţa tehnică şi tehnicile profesionale de advocacy pentru orice grup interesat al societăţii civile cu onestitate, demnitate, respect reciproc, transparenţă şi responsabilitate socială, în scopul consolidării sistemului de democraţie participativă. COMUNITATEA DE ADVOCACY urmărește dezvoltarea sectoarelor, social și privat, prin programe de consultanță, monitorizare, cercetare, instruire și reprezentare. COMUNITATEA DE ADVOCACY sprijină prin toate inițiativele și activitățile sale, creerea unei economii de piață bazată pe libera inițiativă, spirit antreprenorial, responsabilitate socială și corporativă. INFLUENȚĂM POLITICILE PUBLICE O societate civilă bine informată şi participativă la luarea deciziei publice este pilonul principal pe care se construieşte democraţia. Evidenţierea prin care o anume comunitate sau naţiune a identificat şi este pe drumul democraţiei şi al economiei de piaţă este semnalată prin situaţiile în care cetăţenii încep să se implice în a-şi exprima opinii în mod public şi bine conturat, atunci când aceştia pot dentifica şi propune soluţii de rezolvare a unor probleme publice care îi afectează. Pentru a lua parte la decizia publică, electoratul trebuie să fie bine pregătit, bine educat în elaborarea politicilor publice şi a procedurilor legislative. Deşi s-au înregistrat progrese substanţiale în participarea mediului de afaceri la decizia publică, la influenţarea politicilor economice care îl afectează, mai sunt paşi de urmat până a constata că sectorul de afaceri are o voce unitară, conjugată în raport cu decidenţii politici. Deşi s-au îmbunătăţit tehnicile de transparentizare a procesului de elaborare a politicilor publice şi de responsabilizare a emitenţilor de proiecte de acte normative publice, se constată totuşi un mare grad de formalism în aplicarea acestora. Unul dintre motivele identificate de Comunitatea de Advocacy este necunoaşterea unor metode şi tehnici adecvate prin care liderii de afaceri, pe de-o parte, şi oficialii publici, pe de altă parte, să-şi îmbunătăţească abilităţile profesionale de influenţare legislativă, în mod transparent şi responsabil. Din această perspectivă, Comunitatea de Advocacy şi-a propus să pregătească liderii de afaceri şi mediul politic pentru un dialog constructiv de modelare a politicilor publice şi să-i echipeze cu instrumentele potrivite pentru implementarea reformei democratice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: