Lobby în România vs. Lobby în UE

Lobby

A. Reflecții generale

Manifestare complexă, cu abordări variate, lobby-ul trebuie analizat şi supus unor minime reglementări, pentru a asigura o competiţie egală între toţi actorii şi a preveni distorsionarea procesului democratic.

Influenţarea proceselor decizionale de la nivelul autorităţilor publice (lobby, în sens general) reprezintă un fenomen continuu, care nu va dispărea, ci cel mult va fi reglementat pentru a construi o societate mai bună, care să ofere şanse egale de participare şi de schimbare tuturor. În fapt, avem de-a face cu un element pur democratic, participativ care implică prezenţa unui grup de cetăţeni activi, decişi să conteste statu-quo într-o manieră sau alta.

Această realitate este dată de faptul că trăim într-o lume complexă, pe care nu o putem schimba singuri, ci doar împreună. Dacă nu putem schimba lumea, va trebui să ne schimbăm odată cu ea, şi nu neapărat în bine. George Bernard Shaw a spus: „Omul rezonabil se adaptează la lume; omul nerezonabil persistă în încercarea de a adapta lumea la el. Prin urmare, întregul progres depinde de omul nerezonabil”[1]. Această încercare de a schimba lumea reprezintă poate o definiţie alternativă a lobbyului, văzut ca o provocare la ordinea prestabilită.

Aceasta ne aduce aminte de una dintre pildele biblice relevante pentru dorinţa de schimbare prin cooperare, şi anume cea narată în Evanghelia după Marcu, capitolul 2, versetele 1-12, unde se vorbește despre vindecarea paraliticului din Capernaum. Fără apel la detalii de substanță, doresc să accentuez faptul că, din dorinţa de a-L vedea pe Iisus, patru oameni s-au căţărat pe acoperişul clădirii, unde Acesta se afla, şi au făcut o gaură în el pentru a-l coborî pe al cincilea, un om bolnav aflat pe o targă. Aceştia au făcut ceva extraordinar – au văzut mulţimea adunată, și-au dat seama că nu pot intra şi au decis să fie nerezonabili pentru a schimba o stare de fapt defavorabilă interesului unei persoane aflate în suferință. Ca şi în lobby, avem un grup de oameni care au decis să pună înaintea lor interesul unei alte părţi (prietenul bolnav) şi au hotărât să coopereze, fiecare fiind conştient de importanţa contribuţiei individuale la efortul colectiv. Ei au reuşit numai unindu-şi forţele; demersul lor ar fi eşuat în cazul în care fiecare şi-ar fi văzut doar de interesele proprii[2].

A vorbi despre lobby înseamnă a vorbi despre democraţie, despre dreptul de asociere şi despre politică în sensul cel mai larg cu putinţă. Fiecare ar trebui să aibă dreptul de a interveni în luarea deciziilor pentru a preveni un dezechilibru. Lobby-ul are astfel rolul crucial de a aduce echilibrul de putere în orice formă de guvernare. Chiar şi cei mai buni legiuitori pot greşi dacă deciziile lor nu sunt supuse controlului sau contestării; chiar şi democraţia directă poate deveni o dictatură dacă puterea majorităţii nu este contrabalansată. Echilibrul instituţional poate fi deci realizat prin lobby.

Lobby-ul ne oferă totodată capacitatea de a fi flexibili şi adaptabili, de a nu rămâne ancoraţi în decizii luate într-un context care ţine de trecut. Această idee este ilustrată de un mare gânditor al antichităţii greco-romane, Cicero, care foloseşte în scrierile sale metafora navei-stat: „În politică este total iresponsabil să adopţi o atitudine de neclintit în vreme ce împrejurările evoluează permanent, iar oamenii de ispravă se răzgândesc. Să te agăţi de aceeaşi opinie indiferent de costuri nu a fost niciodată o virtute printre oamenii de stat. Când eşti pe mare, dacă nava ta nu poate ajunge în port este mai bine să fugi din faţa furtunii. Dacă însă poţi fi în siguranţă navigând în volte, numai un nerod ar ţine drumul drept în loc să schimbe traseul, ajungând astfel acasă. La fel, ţelul suprem al unui om de stat înţelept trebuie să fie pacea onorabilă a ţării sale, aşa cum am mai spus adeseori. Viziunea noastră este cea care trebuie să rămână constantă, nu vorbele”[3].

Aceasta nu înseamnă a renunţa la obiectivele majore, ci numai a schimba abordarea pentru a obţine aceste rezultate şi a face corecţiile de curs necesare (prin lobby, printre altele).

Ajungem astfel în vremurile noastre, unde metafora ciceroniană capătă o formă modernă, aceea a antifragilităţii, aşa cum a fost definită de Nicholas Taleb în deja faimoasa lucrare Antifragil. Ce avem de câştigat de pe urma dezordinii[4] – o proprietate a organismelor de a se adapta la variaţii extreme ale mediului înconjurător.

Lobby-ul, prin componenta sa de reactivitate, joacă astfel un rol cheie în abilitatea instituţiilor şi a societăţii de a prospera şi de a se perfecţiona în faţa dezordinii. Lobby-ul nu ne ajută să anticipăm aşa numitele „surprize strategice” (lebede negre în limbajul lui Taleb), care apar atunci când ne aşteptăm mai puţin. În schimb, ne ajută să construim acel sistem care poate face faţă acestor surprize şi prospera.

În editorialul său de opinie „Learning to Love Volatility”[5], Taleb enumeră o serie de cinci principii menite să transforme orice structură într-o structură antifragilă. La aproape fiecare principiu putem evidenţia rolul pozitiv pe care îl are lobby-ul în calitatea sa de catalizator al schimbării. Cu titlu de exemplu, regula nr. 3 „Ce e mic nu e doar frumos, ci şi eficient” ne atrage atenţia asupra pericolului unor structuri mamut, fie ele publice sau private, care sunt rigide şi nepregătite pentru schimbări bruşte. În acest caz, lobby-ul, reprezentând interese diferite, care contestă situația dată de facto sau de jure, poate să aducă noutatea necesară, atrăgând atenţia asupra nevoii de schimbare.

B. Studiul Lobby în România vs. Lobby în UE

Institutul European din România, în calitate de instituţie publică cu atribuţii în sprijinirea formulării şi aplicării politicilor Guvernului, a derulat și în cursul anului 2014 o politică activă de cercetare-dezvoltare în strânsă cooperare cu mediul privat (în cazul de față cu Asociaţia Registrul Român de Lobby). S-a urmărit prin aceasta promovarea unor politici publice riguros fundamentate, sprijinite pe analize şi dezbateri prealabile, care au avut ca rezultat apariția unui studiu de înaltă ținută științifică cu un impact pozitiv asupra vieţii cetăţenilor: un studiu dedicat modului în care este abordat fenomenul de lobby în România, în condițiile în care impactul acestuia asupra proceselor decizionale începe să fie din ce în ce mai vizibil.

IER a publicat astfel studiul Lobby în România vs. Lobby în UE, elaborat de o valoroasă echipă de cercetători din care au făcut parte prof. univ. Elena-Simina Tănăsescu (coordonator), Miruna Andreea Balosin, Cosmin Dima, Cristian Ducu, Ștefan Ilie Oanță şi Ramona Delia Popescu.

Abordând o tematică variată, autorii studiului au urmărit să clarifice și să prezinte aspecte precum: terminologia și conceptele necesare; grupuri de interese şi lobby în societatea românească; legislaţia română cu privire la lobby, aspectele eticii în activitatea de lobby.

”[…] prezentul studiu nu își propune să ofere o definiție standard a conceptului de lobby și nici să construiască un îndrumar pentru o viitoare reglementare, ci să exploreze opțiunile existente și, inclusiv pe baza unor experiențe înregistrate de state aflate în tranziție democratică, dar și de state cu vechime în reglementarea lobby, să deducă principalele consecințe pe care le-ar putea avea diferitele tipuri de reglementări cu privire la lobby în România”[6].

Clarificarea terminologică a conceptului de lobby presupune, în viziunea echipei de cercetare, definirea contextului democratic, mai precis a eventualei dihotomii dintre interesul general şi interesul particular. Această analiză a ținut seama de existența grupurilor de interese, permițând totodată o delimitare clară a lobby-ului de concepte conexe, precum cel de advocacy sau public relations. S-a ajuns cu acest prilej la identificarea unei definiții generice: „în sens larg, lobby-ul se referă la acţiunea de a influenţa decizia altora, indiferent dacă decizia vizată este una personală, a unui grup de indivizi ori a unei societăţi comerciale sau de natură guvernamentală”[7] (Capitolul I. Terminologie și concepte).

Odată identificate caracteristicile generale ale lobby-ului, studiul a urmărit inventarierea formelor sub care grupurile de interese s-au manifestat în spațiul public național, până în prezent, și prezentarea modului în care au realizat activități specifice lobby-ului, în absența unui cadru normativ clar. Studiul a încercat totodată să identifice impactul pe care acest fenomen l-a avut asupra formării democrației românești (Capitolul II. Grupuri de interese și lobby în societatea românească).

O realizare majoră a studiului este reprezentată de inventarierea tuturor tipurilor de reglementări și a tuturor tipurilor de norme juridice cu incidență asupra activităților de lobby. Cu acest prilej a fost realizată și o analiză calitativă a manierei în care respectivele standarde au contribuit la dezvoltarea lobby-ului în România, de manieră pozitivă sau negativă. Totodată, s-au subliniat diferențele dintre lobby și unele fapte cu caracter penal, subliniindu-se în mod repetat diferența dintre lobby și trafic de influență (Capitolul III. Legislația română cu privire la lobby).

Perspectiva etică asupra lobby-ului se referă la faptul că „accentul este pus pe auto-reglementare, adică pe dezvoltarea unor mecanisme de natură etică la nivelul corpului de profesionişti şi organizaţii care reprezintă interesele proprii sau ale unui/unor terţi”[8]. Normele etice, aflate încă in statu nascendi, beneficiază de o atenție sporită din partea autorilor, oferind plusvaloare studiului în raport cu alte lucrări elaborate în România. Autorii consideră că lobby-ul capătă o serie de valori caracteristice: integritatea, transparenţa, confidenţialitatea şi acurateţea[9] (Capitolul IV. Etica în activitatea de lobby).

În analiza evoluțiilor interne, lucrarea ia în calcul și evoluțiile similare pe plan european și național, reușind să demonstreze „faptul că lobby-ul şi grupurile de interese sunt componente legitime ale unei democraţii liberale şi participative”[10].

Prezentând soluții identificate de tip reglementare (hard law) vs. auto-reglementare (soft law), studiul oferă decidenților și tuturor părților interesate o abordare echilibrată care pune accentul pe transparență și pe necesitatea „recunoașterii deschise a existenţei fenomenului de lobby”[11] (Concluzii: Transparența intereselor și a activităților de lobby).

Putem în final concluziona faptul că, „fără a oferi rețete miraculoase, studiul reprezintă o foarte utilă invitație la dezbatere și reflecție, pe un subiect complicat, care oferă mai multe posibile soluții”[12].

C. Conferința de lansare, cu tema Lobby, de la teorie la practică. Implicații asupra politicilor publice, mediului de afaceri și ONG-urilor în România

Capacitatea generatoare de dezbateri și reflecții a studiului a fost evidențiată în data de 31 martie 2015, cu prilejul conferinței de lansare.

Cu o audiență numeroasă formată din reprezentanţi ai Parlamentului României, Ministerului Justiției, Institutului European din România, ai mediului academic şi de afaceri, experţi în domeniul afacerilor europene, ai lobby-ului, precum şi din reprezentanţi ai societăţii civile, mass-media etc., conferința s-a dovedit a fi un teren fertil dezbaterii publice pe un subiect controversat. Complexitatea temei a fost subliniată de dna Laura Florea, preşedinta Asociaţiei Registrului Român de Lobby, care a declarat: „Lobby-ul este o formă de comunicare din ce în ce mai complexă, inclusiv în ceea ce îi priveşte pe politicieni, iar transparenţa ar trebui să fie cuvântul de ordine”[13].

Conferința Lobby, de la teorie la practică. Implicații asupra politicilor publice, mediului de afaceri și ONG-urilor în România este disponibilă online aici.


[1] George Bernard Shaw, Man and Superman (1903) ”Maxims for Revolutionists”.
[2] Pentru mai multe detalii, a se vedea și John C. Maxwell, Meditați! Teme de gândire pentru lideri, traducere de Marius Chitoșcă, Editura Curtea Veche, București, 2012.
[3] Marcus Tullius Cicero, Cum se conduce o ţară: Ghid antic pentru liderii moderni, Selecţia textelor şi introducere de Philip Freeman, Cuvânt-înainte şi studiu de George Cristian Maior, traducere de Carmen Dumitrescu, Editura Rao, Bucureşti, p. 55.
[4] Nassim Nicholas Taleb, Antifragil. Ce avem de câştigat de pe urma dezordinii, traducător Cornelia Dumitru, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2014.
[5] Idem, „
Learning to Love Volatility” in The Wall Street Journal, 16 noiembrie 2012.
[6] Elena-Simina Tănăsescu (coordonator), Lobby în România vs. Lobby în UE, Institutul European din România, București, 2015, p. 21.
[7] Elena-Simina Tănăsescu (coordonator), Lobby în România vs. Lobby în UE, Institutul European din România, București, 2015, p. 33.
[8] Ibidem, p. 99.
[9] Ibidem, p. 108.
[10] Ibidem, p. 114.
[11] Ibidem, p. 118.
[12] Gabriela Drăgan, „Cuvânt înainte”, în vol. Lobby în România vs. Lobby în UE, Institutul European din România, București, 2015, p. 8.
[13]
Sinteza Conferinței.


Dr. Mihai Sebe
Expert în cadrul Serviciului Cercetare și Formare în Afaceri Europene
Institutul European din România

* Articol apărut prima dată în cadrul Newsletter-ului IER, an VII, nr. 73, mai 2015

Sursa: Juridice.ro

Anunțuri

Etichete:, ,

About comunitateadeadvocacy

COMUNITATEA DE ADVOCACY este o organizație care sprijină demersurile societății civile și a mediului de afaceri în amendarea politicilor publice relevante, încurajează participarea membrilor comunităților și a întreprinzătorilor privați la elaborarea deciziei publice, promovează asistenţa tehnică şi tehnicile profesionale de advocacy pentru orice grup interesat al societăţii civile cu onestitate, demnitate, respect reciproc, transparenţă şi responsabilitate socială, în scopul consolidării sistemului de democraţie participativă. COMUNITATEA DE ADVOCACY urmărește dezvoltarea sectoarelor, social și privat, prin programe de consultanță, monitorizare, cercetare, instruire și reprezentare. COMUNITATEA DE ADVOCACY sprijină prin toate inițiativele și activitățile sale, creerea unei economii de piață bazată pe libera inițiativă, spirit antreprenorial, responsabilitate socială și corporativă. INFLUENȚĂM POLITICILE PUBLICE O societate civilă bine informată şi participativă la luarea deciziei publice este pilonul principal pe care se construieşte democraţia. Evidenţierea prin care o anume comunitate sau naţiune a identificat şi este pe drumul democraţiei şi al economiei de piaţă este semnalată prin situaţiile în care cetăţenii încep să se implice în a-şi exprima opinii în mod public şi bine conturat, atunci când aceştia pot dentifica şi propune soluţii de rezolvare a unor probleme publice care îi afectează. Pentru a lua parte la decizia publică, electoratul trebuie să fie bine pregătit, bine educat în elaborarea politicilor publice şi a procedurilor legislative. Deşi s-au înregistrat progrese substanţiale în participarea mediului de afaceri la decizia publică, la influenţarea politicilor economice care îl afectează, mai sunt paşi de urmat până a constata că sectorul de afaceri are o voce unitară, conjugată în raport cu decidenţii politici. Deşi s-au îmbunătăţit tehnicile de transparentizare a procesului de elaborare a politicilor publice şi de responsabilizare a emitenţilor de proiecte de acte normative publice, se constată totuşi un mare grad de formalism în aplicarea acestora. Unul dintre motivele identificate de Comunitatea de Advocacy este necunoaşterea unor metode şi tehnici adecvate prin care liderii de afaceri, pe de-o parte, şi oficialii publici, pe de altă parte, să-şi îmbunătăţească abilităţile profesionale de influenţare legislativă, în mod transparent şi responsabil. Din această perspectivă, Comunitatea de Advocacy şi-a propus să pregătească liderii de afaceri şi mediul politic pentru un dialog constructiv de modelare a politicilor publice şi să-i echipeze cu instrumentele potrivite pentru implementarea reformei democratice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: