PREVENȚIA ÎN SĂNĂTATE – Cine câștigă și cine pierde în sistemul de sănătate?

afis_sanatate_4_0

Chemarea la acțiune

România rămâne țara europeană care cheltuiește cel mai puțin pentru sănătate pe cap de locuitor.
Având în vedere insuficiența resurselor alocate sistemului de sănătate și lipsa unor repere unitare, corelate, legate de starea de sănătate a populației din România, Ministrul Sănătății propune schimbarea perspectivei de abordare a sănătății populației din tratarea bolii în prevenția ei. “Nu știu dacă programul de prevenție va fi reluat sub aceeași formă, adică prin evaluarea stării de sănătate a populației, dar prevenția va fi, din punctul meu de vedere, o prioritate absolută în acest mandat.”, a declarat ministrul sănătății Eugen Nicolăescu.

În acest context, Societatea Națională de Medicina Familiei, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie și Coaliția 52, cu asistența tehnică a Academiei de Advocacy, inițiază audierea publică ,,Prevenția în sănătate – cine câștigă și cine pierde în sistemului de sănătate?” în cadrul căreia vă invită să vă exprimați în scris punctul de vedere, prin oferirea de răspunsuri și soluții argumentate la următoarele întrebări majore:

>  Cum va contribui medicina preventivă la îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România? Ce efecte pozitive și negative întrevedeți? Detaliați.

>  Care sunt principalele măsuri care ar trebui prevăzute în programul național de prevenție al Ministerului Sănătății? Detaliați.

Opiniile dvs. pot fi transmise, până cel târziu în data de 24 aprilie 2013, ora 17:00, la www.advocacy.ro.

Audierea publică va avea loc la Tîrgu Mureș, în data de 26 aprilie 2013, începând cu ora 11:30, în Amfiteatrul  Centrului Integrat de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie, de la adresa str. Gh. Marinescu, nr.38, Tîrgu Mureș.

Opiniile colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza într-un raport sinteză, de către Comisia de Experți a audierii publice, formată din prof. univ. dr. Leonard AZAMFIREI, rector Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu-Mureș, prof. univ. dr. Petru ARMEAN, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” București, conf. univ. dr. Carmen-Daniela DOMNARIU, Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu, dr. Val VÎLCU, jurnalist, Simona FIȚ, consultant în transparența decizională Academia de Advocacy.

Raportul sinteză va fi făcut public, în conferinţă de presă, va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică, la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu și va fi adus la cunoștința opiniei publice prin intermediul presei și prin afișarea la www.advocacy.ro, unde va putea fi consultat alături de toate celelalte materiale specifice audierii publice.

Pentru transmiterea opiniei scrise și/sau participarea dvs. la acest eveniment vă rugăm:

1.    să consultați MOTIVAȚIA și ÎNDRUMARUL de elaborare a depoziției la www.advocacy.ro;

2.    să vă înscrieți accesând butonul ÎNSCRIE-TE din pagina principală a www.advocacy.ro;

3.    să completați toate datele din FORMULARUL DE ÎNSCRIERE, optând pentru unul din modurile de participare la eveniment;

4.    să inserați conținutul opiniei dvs. în câmpul dedicat acesteia din formularul de înscriere, respectiv să atașați depoziția / opinia dvs. în format doc/pdf.

Pentru documentarea opiniei pe site mai regăsiți: bibliografia selectivă a tematicii, procedura de audiere publică, regulamentul evenimentului și agenda.

Persoane de contact:

Iulia ȚUȚUIANU, Academia de Advocacy – 0722256179, iulia.tutuianu@advocacy.ro;

Nicoleta TUDOR, Academia de Advocacy – 0745937045, nicoleta.tudor@advocacy.ro.

Cu încredere în puterea și valoarea demersurilor participative,

Comisia de Iniţiere a Audierii Publice

Dr. Rodica TĂNĂSESCU, președinte Societatea Națională de Medicina Familiei (S.N.M.F.), București
Dr. Doina MIHĂILĂ, președinte Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (F.N.P.M.F.), București
Radu BĂLĂNEAN, lider regional Coaliția 52, Tîrgu Mureș

cu asistența tehnică a Academiei de Advocacy din Timișoara,
Radu NICOSEVICI, președinte.

Alte documente:

Motivația

Cadrul general

În ultimii 23 de ani s-au operat numeroase schimbări în sistemul românesc de sănătate. În ciuda acestui fapt, sistemul de sănătate din România este departe de a fi reformat.

Conform statisticilor furnizate în ultimii ani de ,,Health at a Glance”, un prestigios raport medical din Europa, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Comisia Europeană, România rămâne țara europeană cu cele mai mici cheltuieli publice de sănătate pe cap de locuitor.

Modelele internaționale care au stat la baza diverselor pachete de reformă în sănătate din România, sunt și ele, la rândul lor, supuse unor transformări de fond, datorită crizei economice care traversează diversele continente ale globului. Sunt voci autorizate care susţin că, modernizarea unui sistem de sănătate trebuie să aibă permanent în vedere justul echilibru între costuri, accesul la serviciul medical și calitatea prestației medicale, în conditiile în care trebuie să facă față presiunilor unei populații în curs de îmbătrânire, costurilor ridicate ale actului medical și a soluțiilor tehnologice extrem de costisitoare.

În acest context, dezbaterile publice ale ultimelor luni privitoare la sistemul de sănătate s-au intensificat, pe fondul inițiativelor și declarațiilor reprezentanților Ministerului Sănătății cu privire la o serie aspecte propuse a fi reanalizate, în vederea adaptării lor noilor condiții și provocări specifice României. Toate converg și evidențiază lipsa de resurse pentru modernizarea sistemului de sănătate din România, respectiv neputința părților interesate în a-și armoniza interesele, către un consens sau compromis acceptat. Între preocupările actuale ale Ministerul Sănătății de reanalizare și reorganizare a sistemului de sănătate amintim:

·      Reorientarea destinației fondurilor publice ale sistemului de asigurări sociale de sănătate

Ministerul Sănătății intenționează restricționarea accesului furnizorilor privați din sistemul de sănătate la fondurile publice, prin limitarea accesului doar a furnizorilor privați din asistența medicală primară și ambulatorie (medici de familie și policlinici). În acest context, s-a lansat în dezbaterea publică și ideea introducerii asigurărilor private de sănătate, complementare și deductibile, în scopul echilibrării relației dintre sectorul public și cel privat de tratare a bolilor.

·      Pachetul de bază al serviciilor medicale garantat de Ministerul Sănătății

Conform Ministerului Sănătății, acesta urmează a fi dat publicității până în 30 aprilie 2013, însă, deocamdată, nu se cunosc pe scară largă criteriile care vor sta la baza elaborării lui.

·      Conflictul de interese al medicilor care lucrează atât în spitale de stat, cât și în cele private

„Ministerul Sănătății nu a luat nicio decizie în privința situației medicilor care lucrează atât în sistemul de stat, cât și în cel privat”, a declarat ministrul sănătății Eugen Nicolăescu.

·      Lista de medicamente compensate și lista de medicamente (obligatorii) gratuite

Sunt propuse și analizate soluții de evaluare cum ar fi metodologia HTA (health technology assesment) care evidențiază, printre altele, și raportul cost – eficiență al produsului.

·      Recompensarea cadrelor medicale și stoparea exodului medicilor, prin salarizarea diferențiată, în raport de calitatea și complexitatea actului medical.

Această trecere în revistă a temelor majore ale sistemului de sănătate, supuse dezbaterii publice, evidențiază precaritatea resurselor din sistem și cuplarea furnizorilor de servicii medicale cu precădere la aceste resurse, precum și orientarea majorității populației către serviciile publice de sănătate, cu gratuitățile aferente, datorită capacității reduse a acesteia de a accesa servicii private complexe, mult mai înalt calitative, dar prohibitive financiar.

Cadrul specific

Având în vedere insuficiența resurselor alocate sistemului public de sănătate și lipsa unor repere unitare, corelate, legate de starea de sănătate a populației din România, Ministerul Sănătății propune schimbarea perspectivei de abordare a sănătății populației din tratarea bolii în prevenția ei. “Nu știu dacă programul de prevenție va fi reluat sub aceeași formă, adică prin evaluarea stării de sănătate a populației, dar prevenția va fi, din punctul meu de vedere, o prioritate absolută în acest mandat. (…) Vom avea în Ministerul Sănătății un compartiment de prevenție care va răspunde de (n.a. această) politica publică (…).”, a declarat ministrul sănătății Eugen Nicolăescu.

Prin acest demers, România se aliniază preocupărilor și tendințelor europene de promovare a unui concept și stil de viață sănătos, analizat, detaliat și susținut de European Network for Prevention and Health Promotion in Family Medicine. Conform acestora, medicina modernă va deveni din ce în ce mai mult preventivă, îndreptându-se către o medicină a omului sănătos, fără însă a neglija marile ei obligații terapeutice de a vindeca și recupera omul bolnav.

Punerea în practică a acestui concept presupune mutarea centrului de greutate pe medicul de familie, ca principal furnizor de servicii medicale, capabil să asigure servicii de bază cu acces pentru majoritatea populației. Prin creșterea rolului medicului de familie, cu orientare spre acordarea de servicii medicale de prevenție, procesul de îmbolnăvire al populației poate fi controlat și eficientizat, generând speranță de viață și creșterea calității vieții.

Prevenția poate fi primară, secundară și terțiară. Ea reprezintă, în principal, obiectul activității medicului de familie. Prevenția primară urmărește preîntâmpinarea apariției bolii prin măsuri aplicate mediului și individului.[1] Prevenția secundară constă în identificarea și tratarea persoanelor asimptomatice sau pre-simptomatice cu factor de risc de a dezvolta boala.[2] Prin prevenția terțiară se urmărește evoluția bolii, controlul respectării tratamentului de întreținere cu scopul de a preveni apariția complicațiilor, creșterea calității vieții pacientului și acordarea de sprijin psihic lui și familiei lui.

Limitele și obstacolele specifice sistemului românesc de sănătate în ceea ce privește activitatea de prevenție, conform factorilor implicați, se referă la:

–     rambursarea necorespunzătoare a serviciilor preventive de către serviciile de asigurări, sistemul fiind centrat pe reactivitate la boala, inclusiv ca și mentalitate;

–     fragmentarea activităților serviciilor preventive de sănătate, din cauza timpului insuficient pe care îl are medicul la dispoziția pacientului pentru consultații;

–     timpul insuficient pe care pacientul îl acordă serviciului preventiv recomandat, precum și lipsa unei culturi pentru menținerea voluntară a stării de sănătate și urmarea recomandărilor medicului, altele decât cele medicamentoase;

–     existența mai multor recomandări medicale care vizează mai multe surse de îmbolnăvire și care în mod concret devin inoperante de către pacient, uneori fiind contradictorii între ele;

–     existența unui anumit scepticism manifestat în primul rând de către bolnav, dar uneori și de către medic, în privința eficienței acestor servicii preventive, datorat și unui sistem de învățământ centrat pe tratarea bolilor și nu pe prevenția lor;

–     eficiența relativă a diferitelor servicii preventive, ce creează o anumită neclaritate, punând medicul în dificultatea de a decide care dintre acestea sunt cele mai importante;

–     absența unei program național de prevenție care să implice factorii interesați, astfel încât populația să fie educată să acceseze preventiv serviciile medicale, periodic, în absența bolii.

Această nouă abordare complexă, presupune pe lângă repoziționarea actului medical, interacțiunea activă a populației de a se înscrie într-un program de prevenție, de a opta și lua în considerare pașii concreți propuși de Ministerul Sănătății, prin compartimentul său de prevenție. De asemenea, prin aplicarea acestui concept cu prioritate, se preconizează economisirea unor resurse importante în bugetul public de sănătate, care ar putea fi orientate către zonele subfinanțate din sistem, aferente bolilor cronice prezente pe de-o parte, iar pe de altă parte, remunerării specialiștilor din sistem, în scopul diminuării exodului acestora.

În acest context, prin prezenta audiere publică, inițiatorii își propun să identifice răspunsuri și soluții argumentate la următoarele întrebări majore:

u  Cum va contribui medicina preventivă la îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România? Ce efecte pozitive și negative întrevedeți? Detaliați.

u  Care sunt principalele măsuri care ar trebui prevăzute în programul național de prevenție al Ministerului Sănătății? Detaliați.

Opiniile colectate prin procedura de audierea publică se vor sintetiza într-un raport care va fi prezentat public în conferinţă de presă, va fi transmis tuturor celor care au participat, va fi postat pe site pentru publicul larg și va fi trimis Ministerului Sănătății și decidenților politici cu atribuții de decizie în domeniu.

Pentru formularea unei opinii scrise documentate este asigurată o minimă bibliografie, îndrumar de formulare a opiniei, procedura de audiere publică, formular de înscriere și participare la www.advocacy.ro.

Comisia de Iniţiere a Audierii Publice

Dr. Rodica TĂNĂSESCU, președinte Societatea Națională de Medicina Familiei (S.N.M.F.), București

Dr. Doina MIHĂILĂ, președinte Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (F.N.P.M.F.), București

Radu BĂLĂNEAN, lider regional Coaliția 52, Tîrgu Mureș

 

cu asistența tehnică a Academiei de Advocacy din Timișoara,

Radu NICOSEVICI, președinte.


[1] În categoria prevenției primare intră intervenția asupra mediului prin igienă, microclimat, poluare, etc., stabilirea unui program de imunizări în scopul prevenirii apariției unor boli cu potențial de morbiditate, invaliditate și mortalitate crescut, activitatea de consiliere cu privire la evitarea fumatului, promovarea activității fizice, dieta adecvată, evitarea consumului de alcool și droguri, evitarea accidentelor prin purtarea centurii de siguranță, etc.

[2] Prevenția secundară implică metode clinice, cum ar fi: depistarea luxației congenitale de șold, prevenirea anemiei și rahitismului, screening neonatal, examene clinice periodice pentru depistarea întârzierii creșterii și dezvoltării maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat, examene paraclinice pentru depistarea TBC, HIV, etc., testul Papanicolau pentru evidențierea leziunilor ce preced cancerul de col uterin, testul hemocult pentru depistarea cancerului de col,  mamografia pentru depistarea cancerului de sân.

Alte documente:

Bibliografie

Proiecte legislative românești privind organizarea activității în sănătate în România

  • 2012 – Proiect lege activitatea de prevenție în sănătate. Parlamentul României [2012] (ro)
  • 2012 – Propunere legislativă privind activitatea de prevenţie în sănătate (ro)
  • 2012 – Propunere legislativă privind principiile și obiectivele prevenției în sănătate. Expunere de motive (ro)
  • 2012 – Aviz referitor la propunerea legislativă privind activitatea de prevenție în sănătate – Consiliul Legislativ (ro)
  • 2013 – Contractul – cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări  sociale de sănătate pentru anii 2013 – 2014 (ro)
  • 2013 – PROIECT Contract-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemuluide asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 – 2014 (ro)
  • 2013 – Proiect Contract-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 – 2014 – forma refăcută a proiectului publicat în octombrie 2012.  Nota de fundamentare (ro)
  • 2013 – Proiect de Hotărâre  privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii : 754 /1484 (ro)
  • 2013 – Proiect de Hotărâre  privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii. Nota de fundamentare: 754/1485 (ro)
  • 2013 – Restructurarea organizatorică a unor componente din sistemul de sănătate: 755/1488 (ro)
  • 2013 – Structura organizatorică a Ministerului Sănătății: 754/1486 (ro)
  • 2013 – Tabel modificări legislative: 755/1489 (ro)

Rapoarte și studii privind organizarea sistemului de sănătate în România

  • Activitatea preventivă în practica medicului de familie (ro)
  • Raportul sectorial privind sistemul de sănătate din România – Banca Mondială, mai 2011(ro)
  • Strategia pentru dezvoltarea asistenței medicale primare în România între anii 2012-2020, pentru Ministerul Sănătății, cu finanțare de la Banca Mondială – Oxford Policy Management, martie 2012 (ro)
  • Raportul Organizației Mondiale a Sănătății privind asistența medicală primară în România – OMS, martie 2012 – lansare (ro)
  • Raportul NICE International pentru Ministerul Sănătății – ianuarie 2012 (ro)
  • Consiliul Concurenței analizează piața farmaceutică din Romania (ro)
  • De ce trăiesc românii cu cinci ani mai puțin decât europenii (ro)
  • „Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare” – Caiet program Conferinţa Naţională de Medicina Familiei (ro)
  • Sistemele de îngrijiri de sănătate (ro)

Articole din presa românească: ianuarie – martie 2013

  • Asiguratorii solicită să fie implicați în negocierile și demersurile privind reforma în sănătate (ro)
  • ATAC la clawback. Lobby la FMI pentru anularea taxei pe medicamente „fără număr” (ro)
  • Banii și toaletele oamenii și datele (ro)
  • Centralizarea achizițiilor publice: birocrație, necesitate, control sau pericol (ro)
  • Cetățeanul Jenel și asigurarea de sănătate (ro)
  • Cu cât se va scumpi sănătatea dacă proiectele lui Nicolăescu vor fi aprobate (ro)
  • Cum sunt aranjate trupele la începutul războiului din Sănătate (ro)
  • De ce mama e un geniu și ministrul Sănătății nu e (ro)
  • De ce ne-a sacrificat ministrul liberal al Sănătății (ro)
  • De Ziua Europeană a Pacienților, autoritatile din domeniul sanitar au susținut elaborarea unei noi legi a pacientului și a fost propusă înființarea instituției Avocatul Pacientului (ro)
  • Eugen Nicolăescu: Unul dintre lucrurile clarificate cu FMI, CE, BM este Legea Sănătăţii (ro)
  • În sănătatea voastra, liberalilor ! – Cristina Paun (ro)
  • Medicii de familie din Timiș dezbat problemele ce vor apărea în sistem odata cu desființarea CJA și DSP (ro)
  • Ministrul Sănătății bate în retragere: „Vom avea consultări cu reprezentanții spitalelor private. Finanțarea nu poate fi oprită fără o negociere” (ro)
  • Poziția Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România față de sistarea finanțării  spitalelor private(ro)
  • Raed Arafat: Spitalele private din câteva județe primesc între 6 si 17% din banii pentru cele publice (ro)
  • Reacţia preşedintelui CNAS, Dr. Doru Bădescu, referitor la declaraţia Ministrului Sănătăţii Dl. Eugen Nicolăescu, privind desfiinţarea DSP-urilor şi caselor de asigurări de sănătate teritoriale (ro)
  • Reorganizarea sistemului sanitar: întâlniri între ministrul sănătății și sindicate (ro)
  • Un medic de familie trebuie să aibă cel puțin 800 de pacienți (ro)
  • Va fi mărit tariful pe caz ponderat pentru spitalele de linia intâi (ro)

    Rapoarte și studii privind organizarea sistemului de sănătate în Uniunea Europeană și în alte țări occidentale

  • Modalitati de finanțare a sistemelor de sănătate (ro)
  • Sistem de sănătate public vs sistem de sănătate privat. Modele europene şi internaţionale (ro)
  • Canada: Canadian Healthcare System Fact Sheet- American Medical Student Association (en)
  • Canada: The politics of Canada Health Care System (en)
  • Elveția: Raport privind Asigurarea obligatorie de sănătate elvețiană (ro)
  • Franța: Comment bien comprendre ma couverture santé (fr)
  • Irlanda: La santé en Irlande (fr)
  • UE: Patients W.A.I.T. Indicator: Report 2010 (en)
  • UE: Polciy Statement on Prevention and Health Promotion in Primary Care – European Network for Prevention and Health Promotion in General Practice / Family Medicine (EUROPREV) (ro)
  • The Economic Argument for Disease Prevention (en)
  • USA, Canada, Netherlands: Health Care Systems: Three International Comparisons (en)
  • USA: Health Promotion and Disease Prevention (en)
  • USA: Studiu privind propunerile în cadrul programului Healthy people 2020 (en)
  • USA: Healthy people 2020 brochure (en)

Publicatii OECD privind organizarea sistemului de sănătate în țările membre OECD

  • 2003 – 2013 – OECD Health Working Papers (en)
  • 2003 – 2012 – OECD Reviews of Health Systems (Reports on OECD peer reviews of health systems in OECD countries) (en) (fr)
  • 2008 – 2013  – OECD Health Policy Studies (This series of publications analyses the organisation and performance of health systems, and factors explaining performance variations) (en) (fr)
  • 2011 – Health at a Glance 2011.OECD Indicators (en) (fr)
  • 2012 – Health at a Glance: Europe 2012 (en)
  • 2012 – The Architecture of Development Assistance (en)
  • 2013 – OECD Guidelines on Measuring Subjective Well-being (en)
Anunțuri

About comunitateadeadvocacy

COMUNITATEA DE ADVOCACY este o organizație care sprijină demersurile societății civile și a mediului de afaceri în amendarea politicilor publice relevante, încurajează participarea membrilor comunităților și a întreprinzătorilor privați la elaborarea deciziei publice, promovează asistenţa tehnică şi tehnicile profesionale de advocacy pentru orice grup interesat al societăţii civile cu onestitate, demnitate, respect reciproc, transparenţă şi responsabilitate socială, în scopul consolidării sistemului de democraţie participativă. COMUNITATEA DE ADVOCACY urmărește dezvoltarea sectoarelor, social și privat, prin programe de consultanță, monitorizare, cercetare, instruire și reprezentare. COMUNITATEA DE ADVOCACY sprijină prin toate inițiativele și activitățile sale, creerea unei economii de piață bazată pe libera inițiativă, spirit antreprenorial, responsabilitate socială și corporativă. INFLUENȚĂM POLITICILE PUBLICE O societate civilă bine informată şi participativă la luarea deciziei publice este pilonul principal pe care se construieşte democraţia. Evidenţierea prin care o anume comunitate sau naţiune a identificat şi este pe drumul democraţiei şi al economiei de piaţă este semnalată prin situaţiile în care cetăţenii încep să se implice în a-şi exprima opinii în mod public şi bine conturat, atunci când aceştia pot dentifica şi propune soluţii de rezolvare a unor probleme publice care îi afectează. Pentru a lua parte la decizia publică, electoratul trebuie să fie bine pregătit, bine educat în elaborarea politicilor publice şi a procedurilor legislative. Deşi s-au înregistrat progrese substanţiale în participarea mediului de afaceri la decizia publică, la influenţarea politicilor economice care îl afectează, mai sunt paşi de urmat până a constata că sectorul de afaceri are o voce unitară, conjugată în raport cu decidenţii politici. Deşi s-au îmbunătăţit tehnicile de transparentizare a procesului de elaborare a politicilor publice şi de responsabilizare a emitenţilor de proiecte de acte normative publice, se constată totuşi un mare grad de formalism în aplicarea acestora. Unul dintre motivele identificate de Comunitatea de Advocacy este necunoaşterea unor metode şi tehnici adecvate prin care liderii de afaceri, pe de-o parte, şi oficialii publici, pe de altă parte, să-şi îmbunătăţească abilităţile profesionale de influenţare legislativă, în mod transparent şi responsabil. Din această perspectivă, Comunitatea de Advocacy şi-a propus să pregătească liderii de afaceri şi mediul politic pentru un dialog constructiv de modelare a politicilor publice şi să-i echipeze cu instrumentele potrivite pentru implementarea reformei democratice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: